Ţara care se scufundă în beznă. Criza economică a explodat, iar acum milioane de oameni au rămas fără curent electric

Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice și energetice din istoria sa, de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Guvernul cubanez, deja falimentar, nu mai poate asigura suficiente resurse pentru a răspunde nevoilor fundamentale ale populației. Peste o penurie severă de alimente, combustibil, apă și medicamente, insula se luptă acum cu o criză energetică fără precedent, iar milioane de cubanezi au rămas fără curent electric.

Rețeaua electrică națională a cedat de patru ori în ultimele zile, lăsând capitalele și zonele rurale în întuneric, inclusiv Havana, cel mai mare oraș al țării. Locuitorii au fost nevoiți să transporte apă din cisterne sau fântâni și să aștepte ore în șir pentru alimente. Între timp, micile afaceri și școlile s-au închis, iar protestele pe străzi au crescut pe măsură ce furia față de guvernul comunist a crescut.

Președintele Miguel Díaz-Canel a apărut la televiziunea de stat pentru a încerca să calmeze spiritele, îmbrăcat în uniformă militară și avertizând cubanezii să nu participe la „vandalism”. Cu toate acestea, criza a fost agravată de un uragan de categorie unu care a lovit estul insulei, aducând ploi abundente și vânturi puternice care au complicat și mai mult situația deja dificilă.

Cuba se află într-un moment extrem de periculos, cu un deficit acut de resurse vitale, inclusiv alimente și apă, în timp ce economia insulei a fost sever afectată de sancțiunile SUA și cererea turistică scăzută. În ciuda întreruperilor de curent care au devenit o normalitate pentru cubanezi, înregistrându-se pene de 4 ore în orașele mari și până la 12 ore în mediul rural, criza energetică a atins un punct critic.

Prim-ministrul Manuel Marrero a recunoscut că țara nu își mai permite să cumpere combustibil suficient din afacerea internațională pentru a produce energia necesară, iar sprijinul din partea aliaților Cubei, precum Venezuela și Rusia, nu a fost suficient pentru a înlocui deficitul. China a început un proiect pe termen lung pentru instalarea de panouri solare, dar soluțiile actuale nu sunt de ajuns pentru a remedia criza iminentă.

În plus, sistemul energetic al Cubei este vechi, majoritatea centralelor electrice fiind din epoca sovietică, iar guvernul nu a reușit să implementeze reformele economice necesare pentru a tranziționa către un sistem mai deschis și mai eficient. Embargoul american, care continuă să împiedice importurile de piese de schimb și combustibil, contribuie considerabil la incapacitatea Cubei de a rezolva criza energetică.

Analiștii consideră că singura soluție viabilă ar fi o reformă radicală în sectorul energetic, susținută de investiții externe pentru înlocuirea infrastructurii vechi și adaptarea țării la noile realități economice și ecologice. Totodată, este evident că Cuba are nevoie de o cooperare internațională mult mai mare pentru a depăși această criză devastatoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intuneric #cuba #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața filtrelor din Republica Moldova a trecut prin schimbări importante în perioada 2024–2025, caracterizate prin scăderea volumului importurilor, dar creșterea valorii acestora. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, importurile de filtre de toate tipurile au totalizat în doi ani aproximativ 962,6 mii de unități, cu o valoare cumulată de peste 227,4 milioane de lei. Analiza arată că acest segment, deși rar se află în centrul atenției, reflectă evoluția mai multor sectoare economice importante, precum industria auto, producția industrială, sistemul medical și agricultura.

Datele indică o piață puternic concentrată în trei domenii principale industria auto, industria generală și sectorul medical care împreună reprezintă peste 92% din volumul importurilor. Sectorul auto domină clar piața, cu aproximativ 386,5 mii de filtre importate, adică 40% din total, în valoare de 127,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă 56% din valoarea pieței. Prețul mediu al unui filtru auto este de aproximativ 329 de lei, mai mare decât în majoritatea altor segmente. Industria ocupă locul doi, cu 260,5 mii de unități, adică 27% din volum, însă cu o valoare mai mică, de 42,2 milioane de lei, deoarece prețul mediu este de aproximativ 162 de lei per unitate. Sectorul medical se situează pe locul trei, cu 243,3 mii de unități, însă aproape egal cu industria ca valoare, aproximativ 42,7 milioane de lei, datorită costului mai ridicat al filtrelor utilizate în echipamente medicale, inclusiv pentru hemodializă.

Din punct de vedere al tipurilor de produse, filtrele pentru autoturisme domină importurile, cu 371,6 mii de unități și peste 117,6 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din valoarea totală a pieței. Pe următoarele poziții se află filtrele pentru lichide și echipamentele pentru hemodializă, care împreună formează aproape jumătate din volumul total al pieței. Există însă și segmente de nișă mult mai scumpe. De exemplu, filtrele pentru aviație au un preț mediu de peste 7.400 de lei per unitate, iar filtrele pentru echipamente alimentare ajung la aproape 13.000 de lei per unitate, fiind produse tehnologice specializate importate în cantități foarte mici.

Compararea datelor din 2024 și 2025 arată o evoluție paradoxală: în 2025, Moldova a importat aproximativ 454 de mii de filtre, cu 11% mai puțin decât în 2024, când volumul era de peste 508 mii de unități. Cu toate acestea, valoarea totală a importurilor a crescut de la 110 milioane de lei la 117,3 milioane de lei, adică cu 7%. Prețul mediu al unui filtru a urcat de la 216 lei la 258 lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 19%. Potrivit analizei, această evoluție arată o schimbare structurală a pieței, în care importatorii cumpără mai puține produse ieftine, dar mai multe filtre specializate sau de calitate superioară.

În perioada analizată, filtrele au fost importate din 57 de țări. Germania este cel mai mare furnizor ca valoare, cu aproximativ 25% din piață, urmată de China, care domină în volum cu 21% din importuri, însă cu o pondere valorică mai mică, de aproximativ 12%, datorită prețurilor mai reduse. Această structură indică o piață bipolară, în care produsele ieftine din Asia coexistă cu echipamentele mai scumpe și de calitate europeană.

În total, 644 de companii din Moldova au importat filtre în perioada 2024–2025. Liderul pieței este compania Inter Cars Piese Auto SRL, care controlează aproximativ 22% din volum și 28% din valoarea importurilor. Pe locul doi se află BB-Dializa SRL, specializată în consumabile pentru hemodializă. În același timp, primele 15 companii controlează aproape 70% din valoarea pieței, ceea ce indică o piață relativ concentrată, dar totuși competitivă.

Potrivit economistului Iurie Rija, piața filtrelor din Moldova trece printr-o transformare calitativă: volumele scad, dar valoarea importurilor crește, pe fondul orientării către produse mai complexe și mai scumpe. Această evoluție reflectă modernizarea parcului auto, dezvoltarea sectorului medical și creșterea cererii pentru echipamente tehnice mai avansate în industrie și agricultură.