Japonezii de la Mitsui sprijină imperiul energetic al lui Putin. Tancul transportă LNG-ul din Yamal pentru Novatek

O navă de transport de gaze lichide (LNG) a companiei japoneze Mitsui a fost pusă în serviciu pentru încărcarea de gaze naturale lichefiate la fabrica „Yamal LNG”, deținută de gigantul energetic rus Novatek. Potrivit Reuters, care citează surse din LSEG, nava „North Moon” se află în prezent în apropierea insulei Kildin, în regiunea Murmansk, unde se realizează transferul de LNG de pe navele de clasă Arc7, special concepute pentru condițiile de gheață.

Aceasta este a patra navă nouă utilizată pentru transferul de gaze din Yamal în Marea Barents, înainte ca restricțiile ce vizează încărcările de LNG din porturile europene să intre în vigoare, la sfârșitul lunii martie 2025. Aceste restricții vor limita exporturile de LNG din Rusia către țările terțe.

Nava „North Moon” a fost construită în 2024 și este deținută de Arctic Emerald no.2 LNG Shipping, înregistrată în Singapore, iar operatorul său este Mitsui O.S.K. Lines (MOL). În aceeași regiune se află și nava de transport „Nikolai Urvancev”, un alt gazoduct de clasă Arc7, care transportă LNG de la „Yamal LNG”.

„Yamal LNG” a reluat în noiembrie practica transferului de LNG în larg, folosind o metodă „bord la bord” între navele de clasă înghețată și cele care nu pot accesa porturile din Arctica în sezonul de iarnă, în scopul de a evita restricțiile impuse în această perioadă.

Această metodă de transfer permite „Novatek” să îmbunătățească eficiența operațiunilor sale în timpul sezonului de iarnă, în care mișcările navelor sunt restricționate pe ruta Maritima a Drumului Mării din Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.