Noapte cu energie în exces la MGRES, dar fără beneficii pentru malul drept

Membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandr Slusari, atrage atenția asupra surplusului de energie electrică produs de centrala din Dnestrovsc (MGRES). Potrivit informațiilor obținute de la experții tehnici ai MGRES, această centrală va genera un surplus de energie electrică, cel puțin în timpul nopții.

Slusari subliniază că, deși anterior autoritățile guvernamentale au promis că excesul de energie electrică va fi furnizat gratuit malului drept al Nistrului, această promisiune nu a fost transpusă în practică. În decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) nu există nicio mențiune despre acest angajament, iar, conform lui Slusari, nu a fost emis niciun act juridic care să reglementeze utilizarea acestui surplus.

„De ce oare?”, se întreabă retoric Alexandr Slusari, evidențiind lipsa unei soluții clare din partea autorităților. Acesta solicită o abordare transparentă și rapidă pentru a clarifica soarta energiei excedentare, în beneficiul consumatorilor de pe malul drept.

SA Energocom, compania responsabilă de achiziţiile de energie ale Republicii Moldova, va procura gaze de pe platforme de tranzacţionare din Uniunea Europeană şi Ucraina, la preţuri de piaţă. Transportul gazelor se va realiza conform unui program agreat cu SRL Tiraspoltransgaz, iar livrările zilnice nu vor depăşi echivalentul a 3 milioane de metri cubi. Costurile pentru transport vor fi acoperite de SA Energocom, conform tarifelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

În ceea ce priveşte energia electrică, aceasta va fi achiziţionată tot de pe platforme europene şi ucrainene, urmând să fie livrată către consumatorii protejaţi, cum ar fi gospodăriile, instituţiile medicale, unităţile de învăţământ şi centralele electrice din raioanele de est ale Republicii Moldova. Importurile de gaze şi energie electrică vor beneficia de scutire de TVA.

Acest sprijin financiar face parte dintr-un pachet mai larg de 64 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Din această sumă, 34 de milioane de euro vor fi alocate direct bugetului de stat în două tranşe, contribuind la consolidarea sistemului energetic naţional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.