Acuzații grave: Dispoziția CSE, o încercare de a masca finanțarea regimului separatist

11 Feb. 2025, 09:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2025, 09:36 // Actual //  Ursu Victor

Membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, a lansat acuzații grave în urma publicării dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) privind gestionarea gazelor naturale. Într-o postare publică, acesta a declarat că documentul este conceput astfel încât să evite evidențierea unor elemente esențiale și să permită perpetuarea unor acțiuni contrare intereselor naționale.

Slusari susține că dispoziția omite orice referire la compania MET și la firma din Dubai, despre care afirmă că ar aparține unui oligarh rus. De asemenea, documentul nu conține detalii despre tranzacția cu gazul ruso-ungaro-dubaiot sau despre modalitatea de plată. Alte aspecte esențiale, precum volumul zilnic de gaz permis, condiționările menționate de prim-ministru, situația industriei grele din Transnistria sau problematica deținuților politici și a punctelor de control, sunt complet ignorate.

În opinia lui Slusari, dispoziția CSE a fost redactată astfel încât să transfere responsabilitatea integrală către MoldovaGaz, permițând companiei să încheie contracte fără restricții clare. Acesta acuză guvernul că încearcă să-și spele mâinile și să redirecționeze eventualele consecințe juridice către concernul moldo-rus, în cazul unor investigații ulterioare.

Slusari atrage atenția că, prin aceste măsuri, se continuă finanțarea regimului separatist din stânga Nistrului, în special prin menținerea unor tarife simbolice pentru industria grea din regiune. Potrivit acestuia, Uzina Metalurgică din Râbnița și fabrica de ciment urmează să-și reia activitatea în zilele următoare, în timp ce tarifele aplicate rămân de cinci ori mai mici decât cele de pe malul drept.

Criticile lui Slusari vizează și modul în care premierul Dorin Recean a gestionat situația, acuzându-l de favorizarea președintelui MoldovaGaz, Vadim Ceban, și de redactarea unui document care să mascheze deciziile controversate. El afirmă că dispoziția a fost întocmită pentru a evita includerea oricăror elemente juridice ce ar putea atrage acuzații de încălcare a intereselor naționale.

Slusari și-a exprimat speranța că notele informative interne care au stat la baza dispoziției vor servi drept dovezi în viitoare anchete și a avertizat că actualele decizii ale guvernării vor fi investigate. „Internetul va memora declarațiile, iar adevărul va ieși la iveală,” a subliniat acesta, susținând că măsurile luate riscă să prejudicieze grav interesele Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Nov. 2025, 09:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Nov. 2025, 09:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII