Transportul feroviar din Moldova, între viață și moarte! Măsurile economice necesare pentru supraviețuire

17 Feb. 2025, 15:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2025, 15:50 // Actual //  Ursu Victor

Căile Ferate din Moldova (CFM) se află în pragul uneia dintre cele mai grave crize economice din istoria sa. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, problemele sunt cauzate de lipsa finanțării infrastructurii, gestionarea defectuoasă a accizelor plătite de transportatorii feroviari și administrarea inadecvată a resurselor.

„CFM suportă întreținerea căilor ferate, o responsabilitate care ar trebui să revină statului. Această situație afectează grav investițiile necesare în modernizarea infrastructurii și plata salariilor angajaților. Transportatorii feroviari achită anual peste 100 milioane lei pentru accizele motorinei consumate. În loc să fie direcționați spre modernizarea căilor ferate, acești bani sunt folosiți pentru întreținerea drumurilor”, constată Ioniță.

În ultimii 15 ani, CFM a fost privată de circa 1,5 miliarde lei, bani care ar fi trebuit să fie investiți în infrastructură. Rezultatul? Trenuri care circulă cu viteze sub 20 km/h pe anumite segmente și o competitivitate redusă a transportului feroviar. Fără investiții urgente, transportul de marfă și pasageri este grav afectat, ceea ce influențează negativ economia națională. Angajații CFM nu și-au primit salariile la timp, generând nemulțumiri și riscând pierderea personalului specializat.

„Țările vecine investesc masiv în modernizarea transportului feroviar. Moldova riscă să devină irelevantă economic în lipsa unor reforme rapide. Or, soluțiile propuse de Veaceslav Ioniță sunt separarea infrastructurii de activitatea de transport. Statul să preia întreținerea căilor ferate, iar CFM să se ocupe strict de transportul de marfă și pasageri, conform modelelor europene. Cel puțin 80 milioane lei din accizele plătite de transportatorii feroviari trebuie reinvestite în infrastructura feroviară. Guvernul să recunoască investițiile realizate de CFM în infrastructură ca fiind de interes public și să returneze o parte din fonduri pentru a evita colapsul financiar al întreprinderii”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 16:31 // Actual //  Ursu Victor

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.