Europa te scanează: amprente și poză obligatorie pentru moldoveni la intrarea în Schengen

12 Oct. 2025, 10:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Oct. 2025, 10:47 // Actual //  Ursu Victor

Statele europene au început duminică, 12 octombrie, implementarea treptată a noului Sistem de Intrare/Ieșire (EES) al Uniunii Europene, care va colecta electronic datele călătorilor din afara UE, cu scopul de a întări securitatea frontierelor și de a combate infracționalitatea transfrontalieră, a anunțat Comisia Europeană la Bruxelles.

Pentru cetățenii Uniunii Europene – inclusiv pentru români – noul sistem nu aduce nicio schimbare. În schimb, persoanele din afara UE, printre care și cetățenii Republicii Moldova, vor trebui să se înregistreze electronic la punctele de trecere desemnate, unde li se vor lua amprentele și o fotografie facială.

Potrivit Poliției de Frontieră din Republica Moldova, procesul va fi complet automatizat: documentul de călătorie va fi scanat, vor fi colectate datele biometrice, iar pentru fiecare persoană va fi creat un dosar electronic individual în sistemul EES. Copiii sub 12 ani și persoanele care nu pot oferi amprentele din motive medicale sunt exceptați de la înregistrare.

La frontiera cu România, noul sistem va fi testat inițial la punctul Stânca, începând din 12 octombrie, a declarat pentru Europa Liberă Minodora Răcnea, reprezentantă a Poliției de Frontieră Române. La punctele cu trafic intens, cum ar fi Albița sau Sculeni, sistemul va fi aplicat mai târziu, urmând ca până la 10 aprilie 2026 să devină operațional în toate cele 29 de state ale Spațiului Schengen.

În perioada de tranziție de șase luni, pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual, procedură care va fi eliminată complet după integrarea totală a sistemului.

Autoritățile de frontieră recomandă călătorilor din Republica Moldova să se informeze din timp despre noile reguli, să verifice valabilitatea pașaportului și să coopereze cu ofițerii de frontieră în timpul procesului de înregistrare.

Deși măsura a fost prezentată de Bruxelles ca o modernizare tehnologică, și nu o restrângere a libertății de circulație, ea va marca cea mai amplă schimbare a procedurilor de control la granițele europene din ultimele două decenii.

Sistemul EES va fi aplicat în 25 dintre cele 27 de state UE, precum și în Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, și va deveni obligatoriu pentru toți călătorii non-UE — inclusiv moldoveni, britanici, americani și canadieni — care intră în Spațiul Schengen pentru șederi scurte, de maximum 90 de zile într-un interval de 180.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Sept. 2026, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:04 // Actual //  Ursu Victor

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.