Fiscul nu iartă pe nimeni! Controale și sancțiuni pentru răuplatnici

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a raportat încasări la Bugetul public național (BPN) în sumă de 1,2 miliarde lei în perioada 17-21 februarie 2025.

În paralel cu activitățile de control, autoritatea fiscală a continuat să promoveze conformarea voluntară a contribuabililor, un instrument esențial fiind vizita fiscală. În această perioadă, SFS a efectuat 256 de vizite fiscale la 231 de contribuabili, contribuind astfel la sensibilizarea acestora cu privire la respectarea obligațiilor fiscale.

În ceea ce privește sancțiunile, în perioada menționată, au fost emise 70 de decizii privind încălcarea legislației fiscale, iar obligațiile suplimentare calculate la buget s-au ridicat la 9,61 milioane lei. De asemenea, 94 de procese verbale pentru contravenții au fost întocmite, iar amenzile aplicate au totalizat 105.000 lei.

Serviciul Fiscal de Stat a continuat să încaseze sume semnificative din obligațiile fiscale restante ale contribuabililor, ajungând la 33,21 milioane lei în perioada respectivă, prin procedurile de executare silită.

În plus, SFS a preluat 26 de dosare cu bunuri confiscate în valoare de 303,7 mii lei și a transferat la Bugetul de stat 55,74 mii lei din vânzarea acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fisc #business #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la împlinirea a trei ani de la invadarea Ucrainei. Printre noile măsuri, 13 bănci rusești au fost deconectate de la sistemul internațional SWIFT. Deși numele acestora nu au fost dezvăluite, Comisia Europeană a precizat că este vorba despre „bănci regionale importante pentru sistemul financiar și bancar rus”. De asemenea, pentru prima dată, UE a impus interdicții asupra tranzacțiilor cu instituții financiare și de credit înregistrate în afacerea Rusiei, care utilizează Sistemul de Transfer al Informațiilor Financiare (SPFS) al Băncii Centrale a Rusiei.

În plus, Uniunea Europeană a interzis importul de aluminiu primar din Rusia, măsura urmând să intre în vigoare peste un an. În perioada de tranziție, statele UE vor putea achiziționa până la 275.000 de tone de aluminiu din Rusia. Totodată, UE a adăugat alte 74 de nave, majoritatea petrolierelor, pe lista neagră a „flotei ascunse” a Kremlinului. În total, 153 de nave sunt acum sub sancțiuni europene.

De asemenea, Uniunea Europeană a interzis operațiunile cu porturi și aeroporturi rusești utilizate pentru ocolirea plafonului de prețuri la petrol și pentru transportul de componente pentru drone și rachete.

În continuare, UE a inclus în lista neagră 48 de persoane fizice și 35 de entități juridice „responsabile pentru acțiuni ce amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Sancțiunile vizează și 53 de companii din India, Kazahstan, China, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Turcia și Uzbekistan, implicate în ocolirea restricțiilor comerciale și achiziționarea de produse sensibile.

În plus, Uniunea Europeană a interzis livrările de software, echipamente și tehnologii destinate extracției de petrol și gaze în Rusia. Aceleași restricții au fost aplicate și pentru consolele de jocuri, folosite pentru controlul dronelor. De asemenea, a fost extinsă lista substanțelor interzise pentru export în Rusia, inclusiv precursori chimici, crom și diverse produse utilizate în industria de apărare.

Uniunea Europeană a interzis și difuzarea a opt canale de televiziune rusești, printre care EADaily, Lenta, NewsFront, RuBaltic, SouthFront, „Fondul de cultură strategică” și „Steaua Roșie”. Acestea sunt acuzate că au avut un rol important în sprijinirea și propagarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și în destabilizarea țărilor vecine și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Comentând aceste noi sancțiuni, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că, în contextul negocierilor de pace, trebuie „să plasăm Ucraina într-o poziție cât mai puternică”, iar „sancțiunile oferă pârghii de presiune”. „Deja trei ani, Rusia bombardează neobosit Ucraina, încercând să cucerească teritorii străine… Nu există niciun dubiu cine este agresorul, cine trebuie să plătească și să răspundă pentru acest război”, a încheiat Kallas.