Afacerea ridicărilor de mașini! Legislația actuală, un pretext pentru abuzuri?

Deputatul Dorian Istrati a clarificat astăzi, în cadrul consultărilor publice, că ridicarea vehiculului nu ar trebui percepută drept o sancțiune suplimentară aplicată cetățenilor, ci ca un serviciu destinat eliberării spațiului public. Declarațiile sale au venit în contextul discutării unui proiect de lege menit să reglementeze mai clar situațiile în care poate fi dispusă ridicarea vehiculelor parcate neregulamentar.

„Percepția societății civile este că ridicarea vehiculului reprezintă o sancțiune, dar acest lucru nu este adevărat. Sancțiunea aplicată de Poliție pentru parcare neregulamentară rămâne în vigoare, însă ridicarea vehiculului are un alt scop – eliberarea spațiului public”, a subliniat deputatul.

Conform lui Istrati, proiectul de lege propus aduce clarificări importante, inspirate din exemplele oferite de țări din Uniunea Europeană, privind cazurile în care vehiculele pot fi ridicate.

„Nu este necesar ca vehiculul să fie ridicat în toate situațiile. Avem exemple în țări precum Austria, unde vehiculele sunt ridicate doar în anumite cazuri. De exemplu, în Viena, ridicarea se face abia la a treia amendă. În primele două cazuri, se aplică doar amenda, fără ridicarea vehiculului. Aceasta este o practică echilibrată, care ar putea fi adoptată și la noi”, a adăugat deputatul.

Proiectul de lege propus vizează reducerea cazurilor de ridicare excesivă a vehiculelor, limitând această măsură doar la situațiile în care mașinile blochează accesul altor vehicule, pietoni sau persoane cu dizabilități. Inițiativa urmărește să alinieze legislația locală la standardele europene și să răspundă mai bine nevoilor societății.

Proiectul urmează să fia avizat de către Guvern, însă Ministerul Justiției se opune din motiv că nu respectă tehnicii legsilative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.