Schimb valutar cu taxă: Rușii plătesc mai mult pentru noile bancnote de dolari

Băncile din Rusia au început să impună comisioane pentru achiziționarea bancnotelor americane de 100 de dolari emise după anul 2013. Potrivit agenției „RIA Novosti”, banca SDM percepe un comision de 200 de ruble pentru schimbul rublelor în astfel de bancnote. De asemenea, VTB, a doua cea mai mare bancă din Rusia, aplică un comision similar, însă dimensiunea acestuia trebuie verificată la sucursalele locale.

În același timp, băncile precum Gazprombank, Alfa Bank, MKB, Rosselhozbank și Fora Bank au declarat că, deocamdată, nu au introdus taxe suplimentare pentru achiziționarea noilor dolari. Reprezentanții call-center-ului Sberbank au menționat că nu se percep comisioane, dar este dificil să găsești astfel de bancnote noi în sucursale.

Anterior, rușii au început să întâmpine dificultăți în schimbarea bancnotelor vechi de dolari. Din toamna anului 2024, băncile ruse refuză frecvent să le accepte, invocând defecte, sau aplică comisioane de până la 500 de ruble per bancnotă. Anatoli Aksakov, președintele Comisiei pentru Piața Financiară din Duma de Stat, a declarat că băncile decid independent dacă acceptă sau nu dolarii vechi pentru schimb. Potrivit acestuia, autoritățile și Banca Centrală nu pot influența această decizie.

Vicepreședintele Asociației Operatorilor de Turism din Rusia, Artur Muradian, a semnalat că, începând cu anul 2023, rușii s-au confruntat cu dificultăți similare în schimbarea dolarilor vechi în străinătate, în țări populare printre turiștii ruși, precum Turcia, Emiratele Arabe Unite, Thailanda, Egipt și Armenia. Băncile străine cer dolari de tip nou, în stare impecabilă, fără pete sau deteriorări.

În contextul negocierilor dintre SUA și Rusia, pentru prima dată în trei ani, rubla s-a apreciat semnificativ față de dolar. De exemplu, față de vârful atins în decembrie, când dolarul valora 115 ruble, moneda americană a pierdut o pătrime din valoare, iar pe 25 februarie valora 86,4 ruble pe piața extrabursieră. Din cauza scăderii bruște a cursului dolarului, băncile au închis temporar punctele de schimb valutar pentru a „păstra” valuta, temându-se de o eventuală schimbare rapidă a situației.

Conform datelor Băncii Centrale a Rusiei, rușii achiziționează valută atunci când aceasta se ieftinește și o vând când prețul crește. În 2024, cetățenii ruși au cumpărat valută în valoare de 680 de miliarde de ruble, cele mai mari achiziții având loc în lunile mai și martie, când cursul dolarului era de 88-90 de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comision #dolari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.