Arsenal șocant descoperit în casa lui Horațiu Potra: Zeci de grenade, mitralieră și explozibil

Procurorii și polițiștii au găsit un adevărat arsenal la proprietățile mercenarului Horațiu Potra, care au fost percheziționate miercuri. Astfel, au fost confiscate 30 de grenade, un lansator de grenadă, 16 pistoale, o pușcă AK47 și sute de cartușe. De asemenea, oamenii legii au descoperit și 3 milioane de dolari, numerar, și 27 de kilograme de aur, potrivit surselor judiciare consultate de Antena 3 CNN.

Arsenalul găsit la Horațiu Potra:

11 grenade defensive militare
19 grenade ofensive militare
1 lansator de grenada
9 pistoale 9x19mm
7 pistoale mitralieră AK47
1 pușcă mitraliera AK47
sute de cartușe
muniție de 9x19mm, 45ACP, 7,65mm, 7,62mm
2 bucăți de materiale explozive, de 400 de grame fiecare
2 bucăți de materiale explozive, de 150 de grame fiecare

47 de percheziţii au avut loc miercuri în cinci judeţe din ţară la proprietăţile lui Horaţiu Potra, dar şi la apropiaţi ai acestuia. Au fost căutate arme şi mai multe documente în dosarul de instigare publică deschis pe numele şefului mercenarilor din Congo.

„Deci asta vă zic eu, pe riscul meu, pe riscul meu personal, da, să vină să mă aresteze DIICOT-ul, SRI-ul, SPP-ul, cine vor ei să vină să mă ia să mă aresteze. Eu zic da, instigare la revoltă. Români, ieșiți cu parul și pe ei, și pe mama lor. Doamne ajută”, a spus Horațiu Potra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#potra #arsenal #arme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.