Aeroportul refuză o ofertă de 1 milion de euro anual de la compania care gestionează spațiile comerciale de la aerogară

Compania „AEROFOOD”, care administrează mai multe localuri în incinta Aeroportului Internațional Chișinău, printre care Plai, Air Cafe și Business Lounge, anunță despre sistarea activității din data de 28 februarie curent. Potrivit unui comunicat de presă, compania începe evacuarea bunurilor care îi aparțin. Firma spune că, „decizia are la bază o notificare emisă în temeiul unei hotărâri unilaterale și nejustificate adoptată de conducerea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”.

Compania mai scrie că aeroportul a refuzat o ofertă anuală de peste un milion de euro pentru utilizarea spațiilor comerciale.

„Dorim să informăm că, încă din 12 februarie 2025, compania „AEROFOOD” a propus Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” un preț pentru închirierea acestor spații mai mare decât cel stabilit la licitație, și anume de 1 149 360 euro anual. Această ofertă ar fi ajutat aeroportul să evite pierderile generate de cele trei concursuri anulate.

Până la publicarea acestui comunicat de presă, compania nu a primit un răspuns oficial și întâmpină dificultăți în încetarea activității și evacuare a bunurilor în termenii stabiliți prin contractul de locațiune. Pe această cale, „AEROFOOD” SRL reiterează oferta sa către AIC și solicită ca, până la 28 februarie 2025, să primească un răspuns privind acceptarea acesteia sau, în cazul respingerii, să fie eliminate toate impedimentele care împiedică evacuarea bunurilor din spațiile aeroportului”, se arată în comunicat.

Compania susține că rămâne interesată să continue să ofere servicii de calitate și să investească în dezvoltare, ceea ce va duce inclusiv la crearea de locuri de muncă suplimentare, față de cele 350 existente astăzi.

„Trebuie să menționăm că „AEROFOOD” a realizat investiții semnificative pentru implementarea și modernizarea conceptului de utilizare a spațiilor „Food and Beverage” din incinta aeroportului. Mai mult, în anul 2024, compania noastră a achitat în bugetul de stat peste 50 de milioane de lei. În toți acești ani în care a activat la aeroport, compania „AEROFOOD” a deservit peste 25 de milioane de pasageri. Totodată, informăm că „AEROFOOD” SRL și-a desfășurat activitatea în strictă conformitate cu legislația în vigoare, respectând toate obligațiile și oferind servicii de calitate pasagerilor. În acest context, ne cerem scuze față de consumatorii noștri, pe care i-am obișnuit, de-a lungul anilor, cu produse și servicii de calitate. Din păcate însă situația actuală ne obligă să acționăm în conformitate cu deciziile unilaterale și absolut nejustificate impuse de administrația aeroportului”, se mai arată în comunicat.

Menționăm că licitația a fost lansată în anul 2024, iar ulterior a fost amânată de câteva ori. În spațiul public s-a iscat un adevărat scandal, întrucât existau bănuieli rezonabile că o companie franceză ar fi favorizată. Conducerea țării a negat acuzațiile.

Între timp, autoritățile au anunțat că intenționează să renunțe la organizarea repetată a licitației pentru restaurantele de la Aeroport, potrivit unei declarații a șefului Agenției Proprietății Publice (APP). Roman Cojuhari a spus că noua administrație a aerogării se descurcă destul de bine, motiv pentru care ar putea și în viitor administra acele spații scoase încă anul trecut la licitație.

#spatii comerciale #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati