Moldovenii ignoră apelul autorităților: Consumul de energie electrică s-a majorat cu 5,4% în luna februarie

Consumul total de energie electrică pe malul drept al râului Nistru, a înregistrat o creștere de 2,1% în luna februarie 2025 față de luna ianuarie, conform datelor publicate de Moldelectrica. Comparativ cu februarie 2024, consumul a fost cu 5,4% mai mare, ajungând la 417.042.000 kWh.

Ponderea principalelor surse de energie a fost distribuită astfel: 54,03% din energia consumată a fost importată din România, 30,82% a fost generată de Termoelectrica, iar 4,53% provine de la CET-Nord. Alte surse includ energia regenerabilă, care a contribuit cu 9,70%, și NHE Costești, cu o pondere de 0,92%.

În contextul acestei creșteri a consumului, Î.S. Moldelectrica face un apel către consumatori pentru a adopta măsuri de economisire a energiei electrice, mai ales în timpul orelor de vârf, între 09:00-11:00 și 18:00-23:00. Măsurile de economisire ajută la prevenirea supraîncărcării rețelelor electrice de înaltă tensiune și la reducerea costurilor lunare ale facturilor pentru energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.