Criza globală a spermei! De ce este mai scumpă decât caviarul Beluga?

05 Mart. 2025, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2025, 12:02 // Actual //  bani.md

Industria fertilității trece printr-o transformare majoră, în timp ce cererea pentru spermă – în special pentru cea americană – depășește cu mult oferta. Femeile care apelează la inseminare artificială și fertilizare in vitro sunt dispuse să plătească sume uriașe pentru material genetic de înaltă calitate, iar prețurile au explodat. Un gram de spermă premium poate costa acum mai mult decât caviarul Beluga, ajungând la peste 4.000 de dolari, notează Financial Times.

Această criză a fost exemplificată de un caz recent din New York, unde un medic specializat în fertilitate, Dr. Brian Levine, a relatat cum o clientă a cheltuit 100.000 de dolari pentru a încerca trei donatori diferiți, alegând embrionii cu cele mai bune șanse de succes. „Oamenii sunt obsedați de calitatea spermei și cumpără probe de la mai mulți donatori pentru a găsi cea mai bună performanță”, explică Levine.

Statele Unite domină piața globală a băncilor de spermă din mai multe motive. În primul rând, reglementările sunt mai permisive comparativ cu Europa: nu există un plafon asupra numărului de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur donator (în Marea Britanie, de exemplu, limita este de 10). În plus, în SUA, donatorii pot fi plătiți, spre deosebire de multe țări europene unde legislația permite doar compensarea cheltuielilor.

Aceste reguli au transformat sperma americană într-o resursă de lux, iar industria este în plină expansiune. Piața globală a băncilor de spermă era evaluată la 5 miliarde de dolari în 2022 și se estimează că va crește cu o rată anuală de 3,56% până în 2030.

Deși cererea este ridicată, numărul donatorilor continuă să scadă. „Este alarmant faptul că, într-o țară cu 340 de milioane de locuitori, avem doar aproximativ 1.200 de donatori activi”, spune Dr. Levine. Problema este că procesul de donare este strict reglementat: donatorii trebuie să respecte perioade de abstinență, să evite alcoolul și drogurile și să se prezinte la clinică de mai multe ori pe săptămână.

În plus, tinerii de succes – precum analiștii de la Goldman Sachs sau studenții de la Harvard Law – nu au timp să respecte programul restrictiv al clinicilor. „Folosim în mare parte oameni sedentari, pentru că cei care au cariere solicitante nu își pot permite să vină la clinică înainte de ora 17:00”, explică Levine.

Un alt obstacol major este tehnologia ADN, care face ca anonimitatea să fie tot mai greu de garantat. Servicii precum 23andMe permit descoperirea rapidă a originii genetice, ceea ce îi descurajează pe mulți bărbați să doneze spermă, temându-se de eventuale solicitări de recunoaștere a paternității. În 2024, statul Colorado a devenit primul din SUA care a interzis donațiile anonime, iar tendința ar putea continua și în alte state.

Pentru a combate lipsa de donatori, start-up-uri precum Legacy sau The Seed Scout încearcă să revoluționeze industria. Legacy, de exemplu, oferă bărbaților posibilitatea de a-și congela sperma la apogeul fertilității, contra unei taxe anuale de stocare între 100 și 145 de dolari. Fondatorul companiei, Khaled Kteily, a fost inspirat să creeze acest serviciu după ce a suferit un accident cu cafea fierbinte care i-ar fi putut afecta fertilitatea.

Pe de altă parte, The Seed Scout, fondată de Danielle Winston, propune un model de „donație cunoscută”, în care donatorii și beneficiarii interacționează direct. Astfel, se evită descrierile înșelătoare ale donatorilor și se limitează numărul de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur bărbat.

Pe măsură ce cererea pentru spermă de calitate continuă să crească, iar numărul donatorilor scade, prețurile sunt în continuă ascensiune. În prezent, un donator premium poate încasa până la 20.000 de dolari, iar bănci de spermă de prestigiu, precum California Cryobank, oferă pachete de lux pentru clienții care caută material genetic exclusivist.

Cu toate acestea, viitorul industriei este incert. Dacă reglementările vor deveni mai stricte, iar anonimatul va fi eliminat complet, lipsa de donatori ar putea duce la o criză și mai mare – și la prețuri și mai exorbitante pentru cei care doresc să aibă un copil prin reproducere asistată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.