Criza globală a spermei! De ce este mai scumpă decât caviarul Beluga?

Industria fertilității trece printr-o transformare majoră, în timp ce cererea pentru spermă – în special pentru cea americană – depășește cu mult oferta. Femeile care apelează la inseminare artificială și fertilizare in vitro sunt dispuse să plătească sume uriașe pentru material genetic de înaltă calitate, iar prețurile au explodat. Un gram de spermă premium poate costa acum mai mult decât caviarul Beluga, ajungând la peste 4.000 de dolari, notează Financial Times.

Această criză a fost exemplificată de un caz recent din New York, unde un medic specializat în fertilitate, Dr. Brian Levine, a relatat cum o clientă a cheltuit 100.000 de dolari pentru a încerca trei donatori diferiți, alegând embrionii cu cele mai bune șanse de succes. „Oamenii sunt obsedați de calitatea spermei și cumpără probe de la mai mulți donatori pentru a găsi cea mai bună performanță”, explică Levine.

Statele Unite domină piața globală a băncilor de spermă din mai multe motive. În primul rând, reglementările sunt mai permisive comparativ cu Europa: nu există un plafon asupra numărului de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur donator (în Marea Britanie, de exemplu, limita este de 10). În plus, în SUA, donatorii pot fi plătiți, spre deosebire de multe țări europene unde legislația permite doar compensarea cheltuielilor.

Aceste reguli au transformat sperma americană într-o resursă de lux, iar industria este în plină expansiune. Piața globală a băncilor de spermă era evaluată la 5 miliarde de dolari în 2022 și se estimează că va crește cu o rată anuală de 3,56% până în 2030.

Deși cererea este ridicată, numărul donatorilor continuă să scadă. „Este alarmant faptul că, într-o țară cu 340 de milioane de locuitori, avem doar aproximativ 1.200 de donatori activi”, spune Dr. Levine. Problema este că procesul de donare este strict reglementat: donatorii trebuie să respecte perioade de abstinență, să evite alcoolul și drogurile și să se prezinte la clinică de mai multe ori pe săptămână.

În plus, tinerii de succes – precum analiștii de la Goldman Sachs sau studenții de la Harvard Law – nu au timp să respecte programul restrictiv al clinicilor. „Folosim în mare parte oameni sedentari, pentru că cei care au cariere solicitante nu își pot permite să vină la clinică înainte de ora 17:00”, explică Levine.

Un alt obstacol major este tehnologia ADN, care face ca anonimitatea să fie tot mai greu de garantat. Servicii precum 23andMe permit descoperirea rapidă a originii genetice, ceea ce îi descurajează pe mulți bărbați să doneze spermă, temându-se de eventuale solicitări de recunoaștere a paternității. În 2024, statul Colorado a devenit primul din SUA care a interzis donațiile anonime, iar tendința ar putea continua și în alte state.

Pentru a combate lipsa de donatori, start-up-uri precum Legacy sau The Seed Scout încearcă să revoluționeze industria. Legacy, de exemplu, oferă bărbaților posibilitatea de a-și congela sperma la apogeul fertilității, contra unei taxe anuale de stocare între 100 și 145 de dolari. Fondatorul companiei, Khaled Kteily, a fost inspirat să creeze acest serviciu după ce a suferit un accident cu cafea fierbinte care i-ar fi putut afecta fertilitatea.

Pe de altă parte, The Seed Scout, fondată de Danielle Winston, propune un model de „donație cunoscută”, în care donatorii și beneficiarii interacționează direct. Astfel, se evită descrierile înșelătoare ale donatorilor și se limitează numărul de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur bărbat.

Pe măsură ce cererea pentru spermă de calitate continuă să crească, iar numărul donatorilor scade, prețurile sunt în continuă ascensiune. În prezent, un donator premium poate încasa până la 20.000 de dolari, iar bănci de spermă de prestigiu, precum California Cryobank, oferă pachete de lux pentru clienții care caută material genetic exclusivist.

Cu toate acestea, viitorul industriei este incert. Dacă reglementările vor deveni mai stricte, iar anonimatul va fi eliminat complet, lipsa de donatori ar putea duce la o criză și mai mare – și la prețuri și mai exorbitante pentru cei care doresc să aibă un copil prin reproducere asistată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sperma #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pensiile și alte prestații sociale vor fi indexate cu 6,84% începând cu 1 aprilie. Măsura este prevăzută într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Potrivit documentului, indexarea anuală se face în funcție de rata inflației înregistrate la sfârșitul anului precedent. Astfel, toate categoriile de pensii stabilite în sistemul public, dar și mai multe prestații sociale vor fi ajustate cu coeficientul de 6,84%.

Proiectul mai prevede și stabilirea unor noi valori pentru pensiile minime. Pensia minimă pentru limită de vârstă ar urma să ajungă la 3264,66 lei, iar pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani – la 3525,72 lei. În același timp, pensia minimă de dizabilitate ar urma să fie de 2448,50 lei pentru dizabilitate severă, 2285,26 lei pentru dizabilitate accentuată și 1632,33 lei pentru dizabilitate medie.

Pe lângă indexarea anuală, documentul propune și o majorare suplimentară a pensiilor calculate în baza Legii privind sistemul public de pensii. Începând cu 1 aprilie 2026, acestea ar urma să fie majorate cu o sumă fixă de 51,33 lei.

În nota informativă se menționează că această majorare este calculată în baza evoluției economiei. Conform datelor Biroului Național de Statistică, produsul intern brut al țării a crescut cu 2,4% în 2025 față de anul precedent, iar pensia medie la începutul anului 2026 era de 4277,19 lei.

Implementarea indexării pensiilor și a altor prestații sociale va necesita cheltuieli estimate la aproximativ 2,02 miliarde de lei. Cea mai mare parte a banilor, peste 1,5 miliarde de lei, ar urma să fie acoperită din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar circa 514 milioane de lei – din bugetul de stat.

Potrivit calculelor incluse în anexele proiectului, indexarea va viza sute de mii de beneficiari. De exemplu, peste 530 de mii de persoane primesc pensii pentru limită de vârstă, iar alte zeci de mii beneficiază de pensii de dizabilitate sau de urmaș.