Salarii restante la CFM! Premierul anunță tăieri de cheltuieli și un plan drastic de restructurare

05 Mart. 2025, 11:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Mart. 2025, 11:32 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Dorin Recean a declarat că autoritățile lucrează la un plan de reorganizare și restructurare a Căii Ferate din Moldova (CFM), în contextul crizei financiare cu care se confruntă compania și a datoriilor acumulate la salarii. Potrivit acestuia, Ministerul Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice și responsabilii din cadrul întreprinderii sunt implicați în procesul de reformare.

„Am spus și anterior, noi nu putem să mergem de aici în gol sau să ne prefacem că nu avem o problemă. Problema există. Faptul că nu există suficient business sau suficiente venituri pentru calea ferată înseamnă că trebuie să tăiem în cheltuieli, trebuie agresiv de tăiat în cheltuieli și să oferim oportunități pentru oamenii care muncesc acolo”, a declarat Recean.

Totodată, premierul a exclus vânzarea Palatului Feroviarilor, o clădire simbol din patrimoniul CFM, subliniind că există un plan de transformare a acestuia într-un centru cultural. „Nu suntem în discuție vânzarea Palatului Feroviarilor, din contra, la ședințele de lucru se discută despre dezvoltarea acestuia într-un palat de cultură, un loc pentru colective artistice și pentru întreaga comunitate culturală”, a precizat șeful Guvernului.

În ceea ce privește viitorul companiei feroviare, premierul a reiterat că problemele financiare nu vor fi soluționate prin vânzarea activelor, ci printr-o restructurare profundă. „Vicepremierul Bolea deja a pus pe masă câteva elemente ale acestui program, iar în următoarele luni compania va trece printr-o transformare”, a mai adăugat Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.