Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


„Portofelul Kremlinului” urcă pe scara ierarhică! Prietenul lui Dodon, acuzat de complot în Moldova, avansat de Putin

„Portofelul Kremlinului” urcă pe scara ierarhică! Prietenul lui Dodon, acuzat de complot în Moldova, avansat de Putin

11 Mart. 2025, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Mart. 2025, 10:09 // Actual //  Ursu Victor

Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei, a fost numit adjunct al șefului Rossotrudnicestvo, agenția rusă responsabilă de promovarea influenței umanitare a Moscovei în străinătate. Decretul de numire a fost semnat de președintele Vladimir Putin.

Igor Ceaika a fost acuzat de Departamentul de Trezorerie al SUA că a fost implicat în tentativa de răsturnare a guvernului Moldovei și de readucere a țării în sfera de influență a Kremlinului. Potrivit Washingtonului, el a intermediat un parteneriat politic între oligarhul fugar Ilan Șor și fostul președinte Igor Dodon, iar companiile sale ar fi fost folosite pentru finanțarea partidelor pro-ruse din Moldova, notează Moskowtimes.

Autoritățile americane susțin că obiectivul lui Ceaika era de a obține un control parlamentar majoritar în Moldova și de a promova, prin deputați loiali Moscovei, legi favorabile Kremlinului. Printre acestea se număra și un plan de privare a președintelui Moldovei de controlul asupra serviciilor de informații.

În primăvara lui 2023, Uniunea Europeană l-a inclus pe Igor Chaika pe lista sa de sancțiuni, descriindu-l drept un „sponsor al FSB”, care finanța proiecte menite să destabilizeze Moldova și să o aducă sub controlul Moscovei.

Ceaika este beneficiarul companiei „Hartia”, specializată în colectarea și gestionarea deșeurilor, care a obținut contracte de miliarde de ruble de la autoritățile din Moscova, regiunea Moscova, Iaroslavl, Tula și Vladimir. În 2022, din cauza sancțiunilor SUA, el a fost nevoit să își transfere afacerile în administrare fiduciară.

Rossotrudnicestvo, instituția unde Ceaika a fost numit adjunct, are drept misiune oficială „creșterea influenței umanitare a Rusiei în lume”, având reprezentanțe în diverse state. Numirea sa vine în contextul în care Republica Moldova a decis recent închiderea „Casei Ruse” din Chișinău, un centru de propagandă al Kremlinului.

Igor Ceaika provine dintr-o familie cu o puternică influență în cercurile de putere rusești:

Tatăl său, Yuri Chaika, fost procuror general al Rusiei, ocupă în prezent funcția de reprezentant special al lui Putin în Caucazul de Nord și este membru al Consiliului de Securitate al Rusiei. Fratele său, Artem Ceaika, este un influent om de afaceri, conducând Prima Companie de Materiale Inerte, cel mai mare producător de piatră spartă din Rusia, și este consilierul lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei. Ambii frați, la fel ca tatăl lor, se află sub sancțiunile SUA și UE.

În 2015, Fundația Anticorupție a lui Alexei Navalnîi a publicat o investigație despre afacerile familiei Ceaika, dezvăluind legături cu grupări criminale, inclusiv cu gruparea Țapok, cunoscută pentru crime în masă. Raportul a scos la iveală și scheme de preluare frauduloasă a afacerilor, cum ar fi cazul companiei de transport fluvial Verhnelensk, și faptul că familia deținea proprietăți de lux în Elveția și un hotel în Grecia.

În urma acestei investigații, numele fraților Ceaika au fost eliminate din registrele publice ale Rusiei și înlocuite cu coduri secrete (LSDU3 și YFYA9), care au devenit ulterior meme pe internet.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.