Ploaie de granturi, dar fără efecte vizibile, dar drumurile și economia tot la pământ! Cine a risipit banii?

În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a beneficiat de aproape 2,5 miliarde de dolari sub formă de granturi care au intrat direct în bugetul public național, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. Cu toate acestea, mulți bani au fost gestionați direct de donatori, fără a trece prin administrația națională, ceea ce ridică o întrebare esențială: cât din aceste fonduri au fost utilizate eficient și cât s-au pierdut pe drum?

2010-2014 (Guvernarea Filat) – 878 milioane USD, echivalentul a 10,1% din PIB. Aceasta a fost perioada cu cel mai mare sprijin extern, semnalând o deschidere fără precedent a donatorilor.
2020-2024 (Guvernarea Maia Sandu) – 841 milioane USD, însă raportul față de PIB a scăzut la 5,5%.
2005-2009 (Guvernarea Voronin) – 7,3% din PIB, o perioadă importantă pentru granturi, cu sprijin considerabil din partea UE.
2015-2018 (Guvernarea Plahotniuc) – 3,7% din PIB, cel mai mic nivel de granturi, ceea ce ar putea indica o lipsă de încredere a donatorilor externi.

Dacă ajustăm aceste sume la valoarea actuală a banilor, Moldova a primit echivalentul a 5,6 miliarde USD. Cu toate acestea, impactul acestor fonduri asupra infrastructurii și economiei nu este întotdeauna vizibil.

Granturile primite ar fi trebuit să conducă la drumuri mai bune, servicii publice eficiente și o economie mai stabilă, însă realitatea indică proiecte prost gestionate, lipsă de transparență și, uneori, deturnare de fonduri.

„Simpla existență a granturilor nu garantează dezvoltarea. Fără o administrare eficientă, chiar și miliardele de dolari pot avea un impact redus”, subliniază Veaceslav Ioniță.

„Această analiză scoate în evidență o problemă esențială: Moldova depinde masiv de finanțarea externă, dar fără reforme clare și o utilizare responsabilă a fondurilor, progresul rămâne limitat”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Granturi #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani