Fiasco economic total! Slusari: PAS a îngropat banii statului în consum, fără nicio valoare adăugată

Fostul deputat și actual membru al Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, a lansat un atac dur la adresa guvernării PAS, criticând în special politicile economice din ultimii patru ani și gestionarea resurselor financiare ale statului. Într-o postare recentă, Slusari a evitat să comenteze direct demisia ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, argumentând că acesta reprezintă doar un simbol al unui eșec economic mai amplu.

Slusari susține că politicile economice promovate de guvernare au fost dezastruoase, ducând la stagnare economică și la un exod masiv al populației active. Potrivit acestuia, PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat o creștere infimă de doar 0,7% într-un singur an, în timp ce în restul perioadei a fost în scădere. În paralel, deficitul Bugetului Asigurărilor Sociale a crescut de aproape două ori între 2021 și 2024, ajungând la 5 miliarde de lei, sumă acoperită din bugetul de stat.

Slusari mai subliniază că datoria de stat a atins 124 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din PIB. Deși această valoare nu este alarmantă în sine, problema reală este destinația fondurilor: „Banii au fost cheltuiți predominant pentru consum, fără a crea valoare adăugată”.

De asemenea, fostul parlamentar a criticat investițiile în infrastructura rurală, considerând că acestea nu sunt suficiente pentru a stopa depopularea satelor și declinul agriculturii: „Îngropați fierul inutil în pământ și faceți drumuri pe care va circula puțină lume”.

În final, Slusari pledează pentru o schimbare radicală de viziune economică, printr-un sprijin activ al activităților economice și al creării locurilor de muncă, inclusiv prin atragerea de fonduri europene destinate dezvoltării antreprenoriatului. El sugerează că statul ar trebui să devină co-investitor în sectoarele strategice, chiar dacă acest model contravine doctrinei liberale promovate de actuala guvernare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prabusire #economie #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.