Două active strategice, la privatizare: Statul vrea să evite „tunurile” din trecut

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a anunțat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că instituția lucrează la privatizarea și valorificarea a cel puțin două întreprinderi importante: Hotelul Zarea și Fabrica de Sticlă.

„Pentru Hotelul Zarea, se desfășoară în prezent licitația pentru selectarea companiei care va efectua evaluarea. În ceea ce privește Fabrica de Sticlă, urmează ca în zilele următoare să fie anunțat caietul de sarcini pentru selectarea evaluatorului. Totuși, pentru această întreprindere vom merge pe un concurs investițional”, a explicat Cojuhari.

Șeful APP a subliniat că pentru Fabrica de Sticlă se va elabora un caiet de sarcini clar, care va stabili investițiile necesare, domeniile de activitate ce trebuie păstrate și noile activități ce urmează a fi atrase. De asemenea, autoritățile vor să prevină monopolizarea pieței și să se asigure că întreprinderea își va menține capacitățile esențiale pentru agricultură și alte sectoare.

Roman Cojuhari a recunoscut că statul nu dispune de suficiente pârghii pentru a impune respectarea contractelor investiționale semnate anterior. „Sincer, eu nu am încredere în caietele de sarcini realizate în trecut. Poate au existat și cazuri de succes, dar noi depunem efort maxim ca să evităm situațiile problematice, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Hotelul Național”, a afirmat el.

Pentru a îmbunătăți procesul de privatizare, APP va implica companii străine care să realizeze due diligence și să stabilească condiții clare în caietul de sarcini. „Condițiile trebuie să fie fixe, nu ca înainte, când se putea modifica lista investițiilor asumate. Singurul element variabil trebuie să fie doar prețul de vânzare al companiei”, a precizat Cojuhari.

Autoritățile încurajează companiile interesate să participe activ la procesul de privatizare și promit mai multă transparență în gestionarea acestor active strategice.

#APP #companii #privatizare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin se apropie din nou de pragul de 80.000 de dolari, iar revenirea puternică a pieței crypto readuce în atenție una dintre cele mai discrete figuri din industria activelor digitale: Giancarlo Devasini, președintele Tether și, potrivit estimărilor Forbes, cel mai bogat om din Italia.

Averea lui Devasini este estimată la aproximativ 89,3 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează pe locul 23 în clasamentul mondial al miliardarilor. El îl depășește categoric pe Giovanni Ferrero, cu o avere estimată la 48,8 miliarde de dolari, și pe Andrea Pignataro, cu 42,6 miliarde.

Ascensiunea lui Devasini este strâns legată de Tether, compania care emite USDT, cel mai mare stablecoin din lume. Spre deosebire de alți miliardari ai industriei crypto, acesta nu și-a construit averea prin simpla cumpărare timpurie de bitcoin, ci prin dezvoltarea uneia dintre principalele infrastructuri financiare prin care circulă banii în ecosistemul criptomonedelor.

USDT este conceput pentru a menține o valoare apropiată de un dolar american și este folosit masiv de investitori și platforme de tranzacționare pentru transferuri rapide între active digitale și burse crypto.

La sfârșitul anului 2025, în circulație se aflau peste 186 de miliarde de USDT, iar Tether a raportat profituri de peste 10 miliarde de dolari pentru întregul an.

O mare parte din rezervele companiei sunt investite în titluri de stat americane. Deținerile directe ale Tether în obligațiuni ale Trezoreriei SUA depășeau 122 de miliarde de dolari la finalul lui 2025, iar expunerea totală, inclusiv prin instrumente indirecte, trecea de 141 de miliarde de dolari.

Forbes estimează că Devasini controlează aproximativ 45% din Tether, iar valoarea acestei participații este principalul motiv pentru care averea sa a explodat.

Povestea lui este cu atât mai neobișnuită cu cât Devasini nu a pornit din finanțe. Născut în zona Casale Monferrato, din nordul Italiei, el a studiat medicina și s-a specializat în chirurgie plastică. Ulterior a abandonat domeniul medical și s-a orientat spre IT, comerț electronic și, în cele din urmă, criptomonede.

Una dintre primele sale apariții în universul bitcoin datează din 2012, când apărea pe un forum crypto și oferea CD-uri și DVD-uri în schimbul bitcoinului. Ulterior, Devasini s-a implicat în Bitfinex, una dintre cele mai cunoscute platforme de tranzacționare crypto, iar apoi a devenit una dintre figurile centrale ale Tether, companie lansată inițial în 2014 sub denumirea Realcoin.

În prezent, fața publică a companiei este mai degrabă Paolo Ardoino, directorul general al Tether, în timp ce Devasini rămâne extrem de discret. El oferă rareori interviuri, apare puțin în public și a reușit să devină unul dintre cei mai bogați oameni ai planetei fără să-și construiască imaginea mediatică specifică altor miliardari din tehnologie.

Această discreție i-a adus și eticheta de „miliardar-fantomă”.

Numele său a devenit însă mult mai vizibil după intrarea Tether în fotbalul italian. În februarie 2025, compania a cumpărat un pachet de acțiuni la Juventus, iar până la sfârșitul anului participația a urcat la aproximativ 11,5% din capitalul social al clubului.

Tether a devenit astfel al doilea mare acționar al Juventus, după Exor, și a obținut inclusiv un loc în consiliul de administrație al clubului.

Legătura dintre Devasini și Juventus marchează una dintre cele mai spectaculoase punți dintre finanțele digitale și sportul tradițional italian: una dintre cele mai mari companii din lumea crypto a ajuns acționar important la unul dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal din Europa.

În paralel, bitcoin a revenit puternic în ultimele zile, depășind 79.000 de dolari și apropiindu-se de 80.000 de dolari, pe fondul intrărilor de capital în ETF-urile spot, al așteptărilor privind o lichiditate mai ridicată în SUA și al unui climat politic mai favorabil criptomonedelor la Washington.

În timp ce bitcoin atrage din nou atenția prin creșterea prețului, averea lui Giancarlo Devasini ilustrează o altă față a industriei crypto: nu pariul pe o monedă digitală, ci controlul unei infrastructuri financiare care a devenit esențială pentru întregul ecosistem.