Două active strategice, la privatizare: Statul vrea să evite „tunurile” din trecut

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a anunțat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că instituția lucrează la privatizarea și valorificarea a cel puțin două întreprinderi importante: Hotelul Zarea și Fabrica de Sticlă.

„Pentru Hotelul Zarea, se desfășoară în prezent licitația pentru selectarea companiei care va efectua evaluarea. În ceea ce privește Fabrica de Sticlă, urmează ca în zilele următoare să fie anunțat caietul de sarcini pentru selectarea evaluatorului. Totuși, pentru această întreprindere vom merge pe un concurs investițional”, a explicat Cojuhari.

Șeful APP a subliniat că pentru Fabrica de Sticlă se va elabora un caiet de sarcini clar, care va stabili investițiile necesare, domeniile de activitate ce trebuie păstrate și noile activități ce urmează a fi atrase. De asemenea, autoritățile vor să prevină monopolizarea pieței și să se asigure că întreprinderea își va menține capacitățile esențiale pentru agricultură și alte sectoare.

Roman Cojuhari a recunoscut că statul nu dispune de suficiente pârghii pentru a impune respectarea contractelor investiționale semnate anterior. „Sincer, eu nu am încredere în caietele de sarcini realizate în trecut. Poate au existat și cazuri de succes, dar noi depunem efort maxim ca să evităm situațiile problematice, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Hotelul Național”, a afirmat el.

Pentru a îmbunătăți procesul de privatizare, APP va implica companii străine care să realizeze due diligence și să stabilească condiții clare în caietul de sarcini. „Condițiile trebuie să fie fixe, nu ca înainte, când se putea modifica lista investițiilor asumate. Singurul element variabil trebuie să fie doar prețul de vânzare al companiei”, a precizat Cojuhari.

Autoritățile încurajează companiile interesate să participe activ la procesul de privatizare și promit mai multă transparență în gestionarea acestor active strategice.

#APP #companii #privatizare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.