Plafonarea curentului din România! Ce măsuri întreprinde Parlamentul

În contextul sistării livrărilor de energie electrică de la MGRES (Centrala de la Cuciurgan), Republica Moldova depinde tot mai mult de importurile de energie din România și din zona ENTSO-E,

Potrivit datelor oficiale, în lunile ianuarie și februarie 2025, SA „Energocom” a achiziționat circa 838 mii MWh de energie electrică, dintre care 62% din import – în principal prin contracte bilaterale și tranzacții bursiere. Prețul mediu ponderat al acestor achiziții a fost de 133 euro/MWh, sub plafonul reglementat de ANRE, care este de 145 euro/MWh.

Potrivit notei de argumentare anexate proiectului de lege, în contextul în care livrările de gaze naturale către MGRES (Centrala de la Cuciurgan) au fost sistate de la 1 ianuarie 2025, Moldova a devenit tot mai dependentă de energia importată din zona ENTSO-E, în special din România.

Pentru a preveni riscurile legate de volatilitatea prețurilor, Guvernul a decis modificarea Acordului de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), permițând utilizarea Tranșei 1 – în valoare de 100 milioane euro – pentru achiziția de energie electrică. Acest mecanism oferă o plasă financiară de siguranță în cazul în care prețurile pe piața internațională vor exploda.

Împrumutul este acordat în condiții favorabile, cu o dobândă flotantă EURIBOR la 6 luni (minimum 0%) plus o marjă de 1%, comision unic de 1% din valoarea împrumutului și comision de angajament de 0,5% pe suma nedebursată.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față, însă tariful este comepnsat până la sfâștiul anului și tariful este de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord. Tariful este, la fel, compensat până la sfârșitul anului și este 2,84 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plafon #Energie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.