Ajutor de stat cu miros de sancțiuni! Maioneza oligarhului Moșkovici, promovată cu bani moldovenești

Ministerul Economiei a aprobat primul ajutor de stat destinat industriei alimentare, în valoare de 30 de milioane de lei, pentru compania Imcomvil Grup. Firma are legături comerciale directe cu gigantul rus SolPro – parte a imperiului „Rusagro”, deținut de oligarhul Vadim Moșkovici, aflat sub sancțiuni internaționale și arestat recent pentru fraudă și corupție la nivel înalt.

Imcomvil Grup, companie moldovenească specializată în producția de snacksuri și distribuția de produse alimentare, va deveni primul beneficiar al ajutorului de stat pentru investiții în industrie. Potrivit autorităților, compania va primi aproape 30 de milioane de lei, sub formă de granturi și facilități fiscale.

Concret, 7,5 milioane de lei vor fi acordate ca grant nerambursabil, iar 22,7 milioane de lei reprezintă scutiri de 50% din impozitul pe venit, în cadrul mecanismului guvernamental de susținere a investițiilor în industrie.

Imcomvil Grup va investi din surse proprii circa 60 de milioane de lei, care vor fi folosiți pentru modernizarea infrastructurii, optimizarea proceselor operaționale și instalarea de echipamente moderne. Planul investițional prevede crearea a cel puțin 60 de noi locuri de muncă.

Compania este deținută de soții Viaceslav și Lilia Curchi, și furnizează produse alimentare pentru sectorul HoReCa, fiind distribuitor oficial al unor branduri internaționale precum Heinz, Corny, dar și al companiei ruse SolPro, cunoscută pentru marca „Московский провансаль”.

SolPro face parte din grupul Rusagro, controlat de oligarhul rus Vadim Moșkovici, aflat sub sancțiuni internaționale și arestat recent în Rusia pentru fraudă și abuz de putere. Acesta este cunoscut drept „regele maionezei” în mediul de afaceri rusesc.

Programul de ajutor de stat vizează susținerea investițiilor în industrii strategice precum electronica, industria chimică, farmaceutică, auto, textilă, a materialelor de construcție și industria alimentară.

Mecanismul de sprijin presupune returnarea a până la 60% din valoarea investiției, din care 25% sub formă de grant și 75% prin reducerea cu 50% a impozitului pe venit.

Bugetul total alocat pentru anul 2025 este limitat la aproximativ 200 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că numărul beneficiarilor va fi redus, iar selecția este competitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #companie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.