Săraci cu acte în regulă: 6 din 10 lei, cheltuiți pe hrană și întreținere, în 2024

31 Mart. 2025, 15:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2025, 15:04 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Aug. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Aug. 2026, 15:33 // Actual //  Grîu Tatiana

Fitch Ratings a reconfirmat ratingul Republicii Moldova la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă, însă și-a redus semnificativ prognoza privind creșterea economică pentru 2026. Agenția estimează acum o creștere a PIB-ului de doar 1,7%, față de 2,9% cât anticipa anterior.

Potrivit Fitch, ratingul „B+” este susținut de nivelul moderat al datoriei publice, sprijinul financiar extern și stabilitatea macroeconomică menținută de Moldova în ultimii ani. În același timp, economia rămâne vulnerabilă din cauza riscurilor geopolitice, a războiului din Ucraina, a conflictului nerezolvat din regiunea transnistreană, dar și a deficitului mare de cont curent și a datoriei externe în creștere.

Agenția evidențiază sprijinul financiar acordat Moldovei în contextul parcursului european. Țara a accesat până acum 488,5 milioane de euro din Facilitatea de Reformă și Creștere, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Până la sfârșitul acestui an sunt așteptate alte 191,5 milioane de euro. Fitch mai notează că Moldova a îndeplinit aproximativ 93% dintre obiectivele de reformă stabilite pentru 2025.

Totuși, agenția atrage atenția că ritmul reformelor ar putea fi afectat de capacitatea administrativă și tehnică a instituțiilor. În mai 2026, Moldova a convenit cu FMI un Instrument de coordonare a politicilor pentru 36 de luni, despre care Fitch spune că ar trebui să susțină în continuare procesul de reformare.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne deficitul extern. În 2025, deficitul de cont curent a ajuns la 19,7% din PIB, al doilea cel mai mare nivel în rândul statelor suverane evaluate de Fitch. Pentru perioada 2026-2028, agenția estimează un deficit mediu de 18,2% din PIB. În același timp, datoria externă netă ar urma să crească până la 28,5% din PIB în 2028.

Și inflația rămâne o problemă. Prețurile mai mari la energia importată au împins inflația peste limita superioară a intervalului țintit de BNM în prima jumătate a anului. Fitch estimează că inflația va avea o medie de 6,2% în perioada 2026-2028.

Revizuirea prognozei economice vine după un început de an slab. În primul trimestru din 2026, economia Moldovei a crescut cu doar 0,5% în termeni anuali, iar față de trimestrul precedent a înregistrat o scădere de 1,2%. Construcțiile și sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor au avut scăderi importante. Fitch consideră că inflația ridicată, care afectează consumul intern, dar și riscurile privind cererea externă, în special din UE, vor ține economia sub presiune.

Pentru anii 2027-2028, însă, agenția este mai optimistă și anticipează o accelerare treptată a economiei, până la aproximativ 3,8%, susținută de investițiile publice, fondurile europene și creșterea salariilor reale.

În ceea ce privește finanțele publice, deficitul bugetar este estimat la 5,7% din PIB în 2026, urmând să scadă treptat până la 3,8% din PIB în 2028. Datoria publică, care era de 38,1% din PIB la sfârșitul lui 2025, ar putea ajunge la 43,3% din PIB în 2028, dar va rămâne sub media de 54,8% estimată pentru țările cu rating „B”.

Fitch mai notează progresele Moldovei în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Țara a deschis două dintre cele șase clustere de negociere, însă capacitatea administrativă și legarea formală a procesului de aderare al Moldovei de cel al Ucrainei ar putea pune presiune pe obiectivul de aderare în perioada 2028-2030.

Pentru o eventuală îmbunătățire a ratingului, Fitch indică reducerea riscurilor geopolitice și externe, diminuarea deficitului de cont curent, creșterea investițiilor străine și îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică, cu menținerea stabilității macroeconomice.