Slusari detonează „Bugetul Plus”: Praf în ochi pe bani europeni

Fostul deputat și ex-director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, lansează un atac dur la adresa rectificării bugetare propuse de Guvernul Recean, denumită oficial „Buget Plus”. Într-o postare publică, Slusari acuză guvernarea că folosește fondurile Uniunii Europene pentru proiecte electorale mascate, fără consultări publice și fără o viziune economică reală.

„Parcă mă întorc în anii 2018–2019, doar că atunci Plahotniuc nu avea sprijinul financiar al partenerilor externi. Pomenile politice de azi sunt mai sofisticate, dar scopul e același – voturi cu orice preț”, afirmă Slusari.

Acesta subliniază că deficitul bugetar crește vertiginos, ajungând la aproape 18 miliarde de lei, în timp ce guvernarea direcționează sume uriașe în fonduri cu impact „vizibil și palpabil” – dar doar până la alegeri. Doar fondul rutier și cel pentru dezvoltare regională vor primi câte 1 miliard de lei, din care 600 milioane vor merge spre drumuri locale.

„Guvernarea merge pe urmele lui Don Gonzalez din Grozești. Avem Drumuri bune 3 și Satul European superexpres, dar fără moldoveni în sate. Punem щёбёнка unde se vede. Economie reală? Zero”, acuză Slusari.

În paralel, sectoarele strategice rămân subfinanțate. Sprijinul pentru IMM-uri și subvențiile în agricultură primesc câte doar 200 milioane de lei, în condițiile în care datoriile față de fermieri ajung la aproape 3 miliarde de lei.

Slusari reamintește că sectorul real al economiei a fost „călcat în picioare” timp de patru ani, menționând lipsa ajutorului energetic în iarna 2022/2023, dobânzile exorbitante, concurența neloială din Transnistria și secetele consecutive. Rezultatul? PIB în scădere și un exod continuu al populației.

„Oamenii pleacă din Moldova, dar noi punem steaguri europene pe fiecare copac și ne batem cu pumnul în piept. Din păcate, domnule Recean, n-ați înțeles nimic. Lucrați după principiul ‘praf în ochi până la alegeri, orice preț după”, conchide Slusari.

Fostul deputat avertizează că, în lipsa unei reforme reale a descentralizării și a unei strategii economice coerente, Republica Moldova riscă să repete greșelile trecutului – doar că de data aceasta, pe banii partenerilor europeni.

„Doamne ferește să urmeze și spălări de bani. Plahotniuc, apropo, nu s-a mai ‘agățat’ de putere. Poate fi o lecție”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #bani #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.