Partidul Schimbării are un nou Secretar General, Ion Potlog

În cadrul Congresului Național al Partidului Schimbării, dl Ion I. POTLOG a fost ales Secretar General al Partidului Schimbării. Cu profil tehnocrat și expertiză în domeniul administrării proprietății de stat și dezvoltare economică, dl Potlog a fost încredințat să preia una din cele mai dificile sarcini – pregătirea organizațională a Partidului Schimbării (membru al Blocului Împreună) pentru alegerile Parlamentare. Noul Secretar General a prezentat viziunea strategică și un program bine structurat pentru modernizarea și eficientizarea structurilor teritoriale ale Partidului Schimbării, prin:

Consolidarea structurilor teritoriale ale partidului,
Dezvoltarea organizațiilor teritoriale existente și fondarea organizațiilor noi;
Îmbunătățirea comunicării cu organele executive centrale și o mai bună coordonare a activității organizațiilor teritoriale;
Formarea și instruirea continuă a organizațiilor teritoriale și asigurarea implementării principiului meritocrației și competenței profesionale la toate nivelele organizaționale.

În discursul său, Ion Potlog a subliniat că Partidul Schimbării va deveni un exemplu de partid cu structuri teritoriale bine dezvoltate, acoperire națională și capacitate de a livra mesajele politice, viziunea și programul de dezvoltare a Republicii Moldova în satele, comunele, și orașele noastre, dar și în diasporă. ”Prin profesionalism, disciplină, dedicație și bună organizare, cu angajamente ferme și politici bine fundamentate, Partidul Schimbării va contribui la refacerea clasei politice și crearea unei alternative proeuropene veritabile în viitoarele alegeri parlamentare”, a declarat în discursul său noul Secretar General al Partidului Schimbării. Republica Molodova are oameni cinstiți, curajoși, competenți, profesioniști și responsabili, iar misiunea Partidului Schimbării este să-i aducă în Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova, în componența Blocului Împreună.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.