Expert-Grup: „Bugetul Plus” – un buget electoral ambalat în investiții cu iz populist și risc de clientelism politic

17 Apr. 2025, 10:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2025, 10:17 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Centrul analitic Expert-Grup avertizează, într-o notă de poziție recentă, că proiectul de modificare a bugetului de stat pentru anul 2025 – supranumit de Guvern „Bugetul Plus” – este, în esență, un buget electoral, cu accente populiste și riscuri majore de utilizare partizană a fondurilor publice. Documentul semnat de experta Marina Soloviova critică modul în care guvernarea a promovat acest proiect fără respectarea normelor de transparență, dar și lipsa coerenței economice în utilizarea fondurilor europene.

Potrivit Expert-Grup, rectificarea bugetară extinde deficitul cu 4 miliarde de lei, în contextul în care cheltuielile sunt majorate cu 7,7 miliarde lei, iar veniturile cresc cu doar 3,7 miliarde lei. Deși Guvernul justifică modificările prin integrarea pachetelor de sprijin oferite de Uniunea Europeană pentru reziliență energetică și creștere economică, experții semnalează că o parte semnificativă a banilor este direcționată spre proiecte cu impact economic incert, dar cu potențial electoral ridicat – cum ar fi programul „Curtea Europeană”, care vizează amenajarea curților de bloc din Chișinău.

„Renovarea peisagistică și instalarea foișoarelor nu vor genera o creștere economică suficientă pentru a justifica datoria publică acumulată”, subliniază Expert-Grup, întrebându-se de ce astfel de proiecte sunt finanțate din împrumuturi europene, în condițiile în care Planul UE pentru Moldova cere investiții în sectoare cu valoare adăugată mare, precum infrastructura energetică sau tehnologii moderne.

Totodată, nota de poziție scoate în evidență lipsa consultărilor publice: proiectul a fost aprobat de Guvern în aceeași zi în care a fost publicat pentru dezbatere, iar Parlamentul l-a votat în prima lectură chiar înainte de expirarea termenului de colectare a comentariilor. În plus, experții atrag atenția că distribuția fondurilor în cadrul programelor „Europa este aproape 2025” sau „Satul European” este opacă și deschide larg ușa clientelismului politic, în special prin favorizarea localităților conduse de primari afiliați partidului de guvernare.

„Este esențial ca mijloacele din Mecanismul UE pentru reformă și creștere să nu fie irosite pe proiecte cu caracter populist și electoral, ci să contribuie la o tranziție reală spre o economie competitivă și durabilă”, concluzionează Expert-Grup.

Documentul include mai multe recomandări adresate Guvernului, printre care reluarea consultărilor publice, revizuirea priorităților de investiții și respectarea principiilor autonomiei locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.