R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

17 Apr. 2025, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Apr. 2025, 07:58 // Actual //  bani.md

R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

Redacția ZIUAȘtirile zilei, Economie, Externe14 hours ago

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o producție de vinuri de 110 milioane de litri, fiind pe locul al 20-lea în lista producătorilor mondiali, cu două poziții mai jos decât în 2023. Statistica Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) arată că, anul trecut, companiile vinicole din R. Moldova au produs cu aproximativ 40 la sută mai puțin față de 2023, când volumul total a fost de 180 de milioane de litri, cu 27% mai mult, fiind și cea mai mare creștere în rândul celor 20 de producători mondiali.

La nivel mondial, consumul de vin a scăzut, în 2024, la cel mai jos nivel din ultimii peste 60 de ani. Vânzările au scăzut cu 3,3% față de 2023, ajungând la 214,2 milioane de hectolitri, cea mai mică cifră înregistrată din 1961, când s-au raportat 213,6 milioane de hectolitri.

Șeful Departamentului de statistică al OIV, Giorgio Delgrosso, a declarat că industria vinului se confruntă cu o „furtună perfectă”, cauzată de preocupările legate de sănătate, care scad consumul în multe țări, și de factori economici care agravează situația.

Prețul mediu al unei sticle de vin a crescut cu aproximativ 30% față de anii 2019 și 2020, iar consumul total a scăzut cu 12% în aceeași perioadă. În Statele Unite, cel mai mare consumator de vin la nivel global, consumul a scăzut cu 5,8%, ajungând la 33,3 milioane de hectolitri.

Producția a fost afectată de condiții climatice extreme, precum precipitații peste medie în unele regiuni și secetă în altele. La nivel internațional, Italia a revenit pe primul loc cu o producție totală, în 2024, de peste 44 de milioane de hectolitri. Italia, cel mai mare exportator de vin la nivel mondial, a înregistrat o creștere a comerțului datorită popularității vinurilor spumante, precum Prosecco. Pe a doua poziție se află Franța, care a scăzut cu 23%, la 36,1 milioane de hectolitri, cel mai scăzut nivel din 1957. Spania a produs 31 de milioane de hectolitri, iar producția SUA a scăzut cu 17,2%, la 21,1 milioane de hectolitri, în principal din cauza căldurii extreme. România s-a clasat pe locul al 12-lea, cu 3,7 milioane de hectolitri, scăderea fiind de 20%.

În Europa, care reprezintă aproape jumătate din vânzările globale, consumul a scăzut cu 2,8% în 2024. OIV nu a putut prevedea dacă consumul de vin va crește din nou, iar actorii din industrie, precum lanțul francez de magazine de vinuri Nicolas, vorbesc despre o scădere „generațională” a consumului. „Oamenii nu mai consumă vin într-un mod festiv, iar tinerii consumă mai puțin decât părinții lor,” a declarat Nicolas pentru Agence France-Presse. Cu toate acestea, compania a observat că „oamenii beau mai puțin, dar mai bine” și sunt dispuși să cheltuiască mai mult pentru vinuri de calitate.

Datele OIV mai arată că, la nivel mondial, continuă și declinul legat de suprafețele cultivate cu vița-de-vie. În 2024, scăderea a fost de 0,6% față de 2023, suprafața totală a podgoriilor fiind de aproximativ 7,1 milioane de hectare.

La acest capitol, Republica Moldova se află pe locul al 16-lea, având 115 mii de hectare de podgorii, suprafață care a rămas la aceeași cotă ca în 2023. Pe primele cinci locuri, cu cele mai mari zone cultivate cu vița-de-vie, fiind Spania, Franța, China, Italia și Turcia.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.