R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

17 Apr. 2025, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Apr. 2025, 07:58 // Actual //  bani.md

R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o producție de vinuri de 110 milioane de litri, fiind pe locul al 20-lea în lista producătorilor mondiali, cu două poziții mai jos decât în 2023. Statistica Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) arată că, anul trecut, companiile vinicole din R. Moldova au produs cu aproximativ 40 la sută mai puțin față de 2023, când volumul total a fost de 180 de milioane de litri, cu 27% mai mult, fiind și cea mai mare creștere în rândul celor 20 de producători mondiali.

La nivel mondial, consumul de vin a scăzut, în 2024, la cel mai jos nivel din ultimii peste 60 de ani. Vânzările au scăzut cu 3,3% față de 2023, ajungând la 214,2 milioane de hectolitri, cea mai mică cifră înregistrată din 1961, când s-au raportat 213,6 milioane de hectolitri.

Șeful Departamentului de statistică al OIV, Giorgio Delgrosso, a declarat că industria vinului se confruntă cu o „furtună perfectă”, cauzată de preocupările legate de sănătate, care scad consumul în multe țări, și de factori economici care agravează situația.

Prețul mediu al unei sticle de vin a crescut cu aproximativ 30% față de anii 2019 și 2020, iar consumul total a scăzut cu 12% în aceeași perioadă. În Statele Unite, cel mai mare consumator de vin la nivel global, consumul a scăzut cu 5,8%, ajungând la 33,3 milioane de hectolitri.

Producția a fost afectată de condiții climatice extreme, precum precipitații peste medie în unele regiuni și secetă în altele. La nivel internațional, Italia a revenit pe primul loc cu o producție totală, în 2024, de peste 44 de milioane de hectolitri. Italia, cel mai mare exportator de vin la nivel mondial, a înregistrat o creștere a comerțului datorită popularității vinurilor spumante, precum Prosecco. Pe a doua poziție se află Franța, care a scăzut cu 23%, la 36,1 milioane de hectolitri, cel mai scăzut nivel din 1957. Spania a produs 31 de milioane de hectolitri, iar producția SUA a scăzut cu 17,2%, la 21,1 milioane de hectolitri, în principal din cauza căldurii extreme. România s-a clasat pe locul al 12-lea, cu 3,7 milioane de hectolitri, scăderea fiind de 20%.

În Europa, care reprezintă aproape jumătate din vânzările globale, consumul a scăzut cu 2,8% în 2024. OIV nu a putut prevedea dacă consumul de vin va crește din nou, iar actorii din industrie, precum lanțul francez de magazine de vinuri Nicolas, vorbesc despre o scădere „generațională” a consumului. „Oamenii nu mai consumă vin într-un mod festiv, iar tinerii consumă mai puțin decât părinții lor,” a declarat Nicolas pentru Agence France-Presse. Cu toate acestea, compania a observat că „oamenii beau mai puțin, dar mai bine” și sunt dispuși să cheltuiască mai mult pentru vinuri de calitate.

Datele OIV mai arată că, la nivel mondial, continuă și declinul legat de suprafețele cultivate cu vița-de-vie. În 2024, scăderea a fost de 0,6% față de 2023, suprafața totală a podgoriilor fiind de aproximativ 7,1 milioane de hectare.

La acest capitol, Republica Moldova se află pe locul al 16-lea, având 115 mii de hectare de podgorii, suprafață care a rămas la aceeași cotă ca în 2023. Pe primele cinci locuri, cu cele mai mari zone cultivate cu vița-de-vie, fiind Spania, Franța, China, Italia și Turcia.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!