Moldova se conectează la Europa prin SEPA. Primele dosare de aderare au fost depuse

Republica Moldova avansează decisiv spre integrarea financiară în spațiul european: primele dosare de conectare la SEPA (Single Euro Payments Area) au fost oficial depuse de către băncile comerciale din țară. Evenimentul marchează un moment simbolic și practic în procesul de armonizare a infrastructurii de plăți cu standardele Uniunii Europene.

Procesul este coordonat de Banca Națională a Moldovei (BNM), în parteneriat cu Asociația Băncilor din Moldova (ABM), care acționează ca Organizație Națională de Suport pentru Aderare (NASO).

„Aderarea Republicii Moldova la SEPA înseamnă o deschidere reală către Uniunea Europeană, o punte financiară sigură între Moldova și cetățenii săi, oriunde s-ar afla. Transferurile devin mai rapide, mai sigure și mai ieftine, iar fiecare tranzacție ne apropie de o economie europeană modernă și echitabilă”, a declarat Anca Dragu, guvernatoarea BNM, cu prilejul depunerii cererilor.

Prin aceste demersuri, băncile din Moldova inițiază procesul de integrare în SEPA Credit Transfer (SCT), un pas esențial pentru ca plățile în euro să se desfășoare în aceleași condiții ca în statele membre SEPA.

Beneficiile aderării la SEPA vizează transferuri rapide și sigure în euro către cele 40 de țări membre SEPA, reducerea costurilor și a comisioanelor bancare, creșterea transparenței și eficienței pentru cetățeni, diaspora și mediul de afaceri.

„Aderarea la SEPA nu este doar un pas tehnic – este o declarație de angajament față de standardele europene și un sprijin concret pentru cetățenii și companiile care operează internațional”, a subliniat și Dorel Noroc, președintele ABM.

Republica Moldova a fost inclusă oficial în zona SEPA pe 6 martie 2025, iar depunerea acestor dosare confirmă determinarea fermă de a integra sistemul financiar național în rețeaua europeană de plăți, în linie cu obiectivul strategic al țării de a deveni parte a pieței unice europene.

SEPA este o inițiativă paneuropeană care elimină diferențele dintre plățile naționale și cele internaționale în euro, oferind aceleași condiții de tranzacționare în toate statele participante, inclusiv non-UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sepa #bănci #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.