Gigantul fast-food prezent și în Moldova, afectat de fast-criză! McDonald’s, în minus în primul trimestru

McDonald’s a raportat o scădere surprinzătoare a vânzărilor globale comparabile în primul trimestru din 2025, pe fondul reducerii cererii din partea consumatorilor din SUA și Europa, afectați de inflație și incertitudini comerciale generate de noile tarife impuse de administrația Trump.

Potrivit raportului oficial, vânzările comparabile globale au scăzut cu 1,0%, marcând primul declin de acest tip după mai mulți ani de creștere constantă. În Statele Unite, cel mai mare segment de piață al companiei, scăderea a fost de 3,6%, cea mai mare din 2020, pe fondul reducerii traficului în restaurante.

Veniturile consolidate ale grupului au ajuns la 5,96 miliarde USD, în scădere cu 3% față de anul trecut și sub estimările analiștilor, care mizau pe 6,1 miliarde USD. Profitul net s-a diminuat ușor la 1,87 miliarde USD, de la 1,93 miliarde în aceeași perioadă din 2024, iar câștigul pe acțiune s-a redus la 2,60 USD (față de 2,66 USD anul trecut).

Segmentul piețelor internaționale licențiate, în care este inclusă și Republica Moldova, a fost singurul care a înregistrat o creștere – +3,5% –, susținut în principal de cererea din Orientul Mijlociu și Japonia. Deși raportul nu oferă detalii specifice despre Moldova, prezența companiei în țară este confirmată, cu 9 restaurante active în Chișinău și o prezență continuă de peste 25 de ani.

Pentru a contracara declinul, McDonald’s a anunțat măsuri de stimulare a cererii: menținerea ofertei de tip „meniu de 5 USD”, relansarea unor produse populare precum „Chicken Strips”, parteneriate promoționale (ex: filmul Minecraft) și deschiderea a 2.200 de noi restaurante la nivel global în 2025.

CEO-ul Chris Kempczinski a recunoscut că „incertitudinea economică și politicile tarifare au slăbit apetitul consumatorilor”, în special al celor cu venituri medii și mici, și a făcut apel la „adaptabilitate și viteză în decizii” pentru restul anului. Deși contextul rămâne dificil, compania își menține estimările optimiste pentru întregul an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mc donalds #vinzari #scadere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Petrolul Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 24 iulie, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind noi perturbări ale aprovizionării cu petrol.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat miercuri, 9 septembrie, până la 100,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase săptămâni. La ora 08:02 GMT, Brent se tranzacționa la 99,93 dolari pe baril, în creștere cu 2,01 dolari, sau 2,05%. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,49 dolari, ajungând la 94,52 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor vine în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu s-au intensificat, iar atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune au alimentat temerile privind siguranța transporturilor de petrol. De la începutul lunii august, prețul Brent a crescut cu aproximativ 25%, pe măsură ce perspectivele unei soluționări permanente a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-au deteriorat.

Un punct de vulnerabilitate rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de petrol. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din oferta mondială de petrol. Ulterior, fluxurile au fost puternic afectate, iar volumul transportat prin strâmtoare a scăzut de la 8-9 milioane de barili pe zi la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit datelor Rystad Energy.

Economistul Hamad Hussain, specializat în climă și materii prime la Capital Economics, avertizează că investitorii iau tot mai mult în calcul scenariul unui conflict prelungit și riscul ca atacurile recente să perturbe și mai mult fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu. În același timp, Goldman Sachs, Bank of America și HSBC și-au majorat recent estimările privind prețul petrolului, în condițiile creșterii riscurilor geopolitice.

Presiunea asupra prețurilor este parțial limitată de producția suplimentară din Statele Unite, Canada și Guyana, care ar putea compensa o parte din eventualele pierderi de ofertă din Orientul Mijlociu. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta mondială de petrol va scădea în 2026 cu 4,3 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 4% din producția globală.

Un petrol mai scump poate avea efecte asupra întregii economii. Creșterea costurilor pentru transport și industrie se poate reflecta în prețurile la benzină și motorină, iar ulterior și în prețurile altor produse și servicii. O perioadă îndelungată cu petrol scump poate pune astfel presiune suplimentară asupra inflației și poate complica deciziile băncilor centrale.

Depășirea pragului de 100 de dolari are și o puternică semnificație pentru piețe, însă Brent se află încă sub maximul atins în acest an. Pe 30 aprilie, în contextul escaladării războiului dintre Statele Unite și Iran, prețul a ajuns la 126,41 dolari pe baril.

#100 dolari #prețul petrolului