Maia Sandu își numește o consilieră cu conexiuni de top în afaceri! Ex-soția acționarului MAIB ajunge la Președinție

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a numit-o pe Larisa Miculeț în funcția de consilier prezidențial pentru relații cu cetățenii. Numirea a fost oficializată prin decret prezidențial și vine într-un context în care Administrația Prezidențială își consolidează echipa în perspectiva alegerilor din acest an.

Larisa Miculeț este cunoscută în mediul diplomatic și administrativ, dar atrage atenția și prin legăturile sale familiale. Este ex-soția omului de afaceri Victor Miculeț, acționar (2,02%), dar și vicepreședintele al celei mai mari bănci comerciale din țară, maib, și proprietar al companiei Autospace, reprezentant oficial BMW în Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Președinției, noua consilieră va avea ca atribuție principală îmbunătățirea comunicării instituției prezidențiale cu cetățenii și recepționarea petițiilor adresate șefei statului.

Potrivit declarației de avere depuse în aprilie 2025, Larisa Miculeț a încasat anul trecut venituri cumulate de peste 600.000 de lei, inclusiv:

209.173 lei din salariul de ambasador al Irlandei,
15.202 lei indemnizație CEC,
302.040 lei de la CNAS (alocații sociale),
și 39.789 euro ca indemnizație de la Ambasada RM în Irlanda.

Ea deține un apartament de 58 m² dobândit în 1993 și are depozite bancare și conturi curente care cumulează peste 180.000 de euro, 25.000 USD și 1,35 milioane de lei, majoritatea la MAIB și VictoriaBank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miculeț #consiliera #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.