Forbes: Rusia are nevoie de 230 de ani și 100 de milioane de morți ca să cucerească toată Ucraina

Dacă va continua în ritmul actual de avans și cu același nivel al pierderilor, armatei ruse i-ar trebui aproximativ 230 de ani și peste 100 de milioane de militari căzuți pentru a ocupa restul teritoriului Ucrainei care nu este sub controlul Kremlinului, potrivit unei analize Forbes.

Până în prezent, Rusia a ocupat în jur de 19% din teritoriul ucrainean (aproximativ 113.000 km²) din totalul de 603.000 km², iar cele mai importante câștiguri teritoriale au fost obținute în primele săptămâni de la invazie. În tot anul 2024, zona controlată de trupele ruse a crescut cu doar 0,5% din teritoriul Ucrainei.

Datele OSINT ale proiectului DeepState, apropiat de Statul Major al armatei ucrainene, arată că în aprilie 2024, forțele ruse au reușit să ocupe 175 km², în martie — 133 km², iar în februarie — 192 km².

În ciuda pierderilor uriașe — estimate de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) la aproape 800.000 de morți și răniți — armata rusă reușește să își completeze lunar efectivele cu aproximativ 30.000 de noi recruți. Mulți dintre răniți se întorc pe front, iar fluxul de soldați rămâne constant, a declarat comandantul forțelor SUA în Europa, generalul Christopher Cavoli.

Potrivit lui Cavoli, în aprilie 2025, efectivele ruse din Ucraina au atins un număr-record de 600.000 de soldați, aproape dublu față de începutul invaziei. În opinia sa, Kremlinul se pregătește pentru un război de uzură prelungit, cu potențial de extindere dincolo de granițele Ucrainei. „Regimul de la Moscova și-a reconfigurat structura militară, economică și socială pentru a susține o confruntare de durată cu Occidentul”, a avertizat generalul american.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.