Colosul Moldovagaz sângerează financiar. A contabilizat pierderi cât un minister

Compania Moldovagaz a încheiat anul 2024 cu o pierdere netă de 627,6 milioane lei, după un an financiar marcat de scăderea abruptă a veniturilor și devalorizarea activelor. Potrivit raportului financiar, comparativ cu anul 2023 compania a înregistrat un profit net de peste 1,09 miliarde lei.

Veniturile totale ale Moldovagaz din vânzări s-au redus drastic, de la 14 miliarde lei în 2023 la doar 10 miliarde lei în 2024. Această scădere de aproximativ 4 miliarde lei reflectă o reducere masivă a cererii, a consumului sau a prețurilor reglementate. În paralel, și veniturile financiare au scăzut de la 1,9 miliarde lei la 633 milioane lei.

Deși vânzările au scăzut, cheltuielile de distribuție au crescut cu peste 800 milioane lei, ajungând la 2,23 miliarde lei, iar cheltuielile financiare s-au dublat, ajungând la peste 1,37 miliarde lei. Principala sursă a acestor pierderi este diferența de curs valutar: compania a raportat cheltuieli de 1,35 miliarde lei doar din variația valutară – o presiune puternică în condițiile unui leu moldovenesc vulnerabil față de dolar și euro.

Cumulat cu pierderile anilor trecuți, capitalul propriu al Moldovagaz a ajuns la un deficit de 2,33 miliarde lei, o situație gravă care ridică semne de întrebare privind solvabilitatea pe termen mediu. Deși compania nu are datorii pe termen lung, se confruntă cu datorii curente de peste 14,6 miliarde lei, în creștere față de 13,1 miliarde lei în 2023.

Fluxul net de numerar din activitatea operațională a fost pozitiv, în valoare de 627 milioane lei, însă cu mult sub nivelul necesar pentru a acoperi pierderea netă contabilizată. Soldul final de numerar s-a ridicat la 1,01 miliarde lei, dar riscă să fie erodat rapid dacă tendința negativă continuă în 2025.

Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #Moldovagaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.