Val de căldură în China, val de comenzi în Australia și Canada: Beijingul cumpără grâu în avans

China a cumpărat recent între 400.000 și 500.000 de tone de grâu din Australia și Canada, potrivit surselor din industrie citate de Reuters. Achizițiile vin pe fondul îngrijorărilor legate de valurile de căldură care amenință culturile din regiunile agricole-cheie ale țării.

China, deși este cel mai mare producător mondial de grâu, rămâne un importator major în momentele în care recoltele interne nu pot satisface cererea. Potrivit traderilor, chinezii au contractat patru sau cinci transporturi de câte 55.000 de tone de grâu de panificație din Australia, cu livrare în lunile iulie-august, precum și aproximativ 200.000 de tone din Canada.

Este pentru prima dată din 2024 când China reia achizițiile din Australia. COFCO, compania de stat care gestionează majoritatea importurilor de grâu ale Chinei, nu a comentat informațiile până la această oră.

În 2024, China a importat în total circa 11 milioane de tone de grâu, în valoare de 3,5 miliarde dolari, Australia și Canada fiind principalii furnizori. Totuși, importurile au scăzut semnificativ în ultimele luni, după o recoltă internă record de grâu și porumb anul trecut. Datele vamale arată că, între septembrie 2024 și martie 2025, China a importat mai puțin de un milion de tone de grâu.

Un trader a declarat că firma sa a redus prognoza de producție de grâu a Chinei pentru 2025 cu 5 milioane de tone, însă importurile ar putea rămâne limitate din cauza stocurilor interne considerabile. În plus, cererea slabă este influențată și de încetinirea creșterii economice a Chinei.

China a evitat achizițiile de grâu din SUA din cauza tarifelor impuse în contextul războiului comercial cu Washingtonul.

Pe lângă grâu, importatorii chinezi au cumpărat recent și cantități mari de orz furajer. Potrivit unor surse europene, au fost contractate cel puțin șase nave tip Panamax, cu aproximativ 360.000 de tone de orz provenit din Franța sau Ucraina, cu livrare în vară. Alte estimări ridică volumul total la aproape 1 milion de tone.

Achizițiile de orz au fost făcute la prețuri de circa 250–254 dolari/tonă, livrat în China. Traderii subliniază că acestea sunt primele tranzacții majore de grâu și orz pe care le-au observat după o perioadă de peste un an de liniște pe piață.

Scăderea importurilor Chinei în sezonul curent 2024/2025 a contribuit la menținerea prețurilor internaționale ale grâului la niveluri scăzute, cu cotațiile de la Chicago apropiate de minimele ultimilor patru ani. Totuși, îngrijorările legate de vreme și prețurile atractive ar putea atrage din nou China în piața internațională odată cu apropierea sezonului 2025/2026.

#Cereale #import #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.