Gazprom zâmbește, Transnistria se încălzește, iar Moldovagaz se scufundă în datorii

12 Mai 2025, 13:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Mai 2025, 13:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tiraspoltransgaz, întreprinderea care gestionează transportul și distribuția gazelor naturale în regiunea transnistreană, a acumulat o datorie uriașă față de Moldovagaz, conform raportului de audit pentru anul 2024. Documentul oficial indică o datorie totală înregistrată în evidența extrabilanțieră de 190,37 miliarde lei moldovenești, echivalentul a peste 10,9 miliarde dolari SUA.

În cursul anului 2024, Tiraspoltransgaz a consumat 1,93 miliarde metri cubi de gaze naturale, livrate de Gazprom prin intermediul Moldovagaz. Pentru acest volum, datoria aferentă este de 714,9 milioane dolari SUA, valoare reflectată în notele contabile ale Moldovagaz drept obligație condiționată.

Auditorii precizează că aceste sume nu sunt recunoscute oficial de administrația de la Tiraspol, iar întreg volumul consumat pe malul stâng al Nistrului continuă să fie considerat o datorie a Moldovagaz față de Gazprom. Astfel, întreaga responsabilitate financiară rămâne în sarcina companiei moldovenești, fără posibilitatea reală de recuperare.

Raportul atrage atenția și asupra implicațiilor grave pentru stabilitatea financiară a Moldovagaz, în condițiile în care aceste datorii cresc constant, fără a exista un mecanism de compensare sau o strategie de recuperare eficientă.

Această situație pune presiune atât pe compania Moldovagaz, cât și pe autoritățile de la Chișinău, care trebuie să gestioneze o relație contractuală cu Gazprom în condiții de vulnerabilitate economică și incertitudine geopolitică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.