Moldasig, la un pas de colaps! Guvernul intră în acționariat pentru a o scoate din groapă

Guvernul Republicii Moldova a adoptat o hotărâre prin care constată existența unui interes public în achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al companiei de asigurări „Moldasig” SA, în vederea expunerii acestuia la vânzare către un investitor privat. Măsura vine în contextul în care toate încercările anterioare de privatizare a acestei companii au eșuat.

Conform deciziei aprobate, Agenția Proprietății Publice (APP) este mandatată să inițieze negocierile cu potențialii achizitori care dețin avizul prealabil al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), precum și să elaboreze un antecontract pentru tranzacție.

Guvernul explică intervenția urgentă prin faptul că termenul legal pentru valorificarea acțiunilor nou-emise de „Moldasig” expiră pe 6 iunie 2025. Dacă acțiunile nu vor fi vândute până la această dată, compania va fi obligată să le răscumpere și să le anuleze, ceea ce ar putea afecta grav stabilitatea sa financiară. În scenariul în care răscumpărarea ar afecta indicatorii de lichiditate și solvabilitate, BNM va fi nevoită să retragă licența companiei.

„Moldasig” SA este al treilea cel mai mare asigurător din Republica Moldova, cu o cotă de 14,36% din totalul primelor brute subscrise. Compania are peste 590 de angajați și administrează un portofoliu de circa 160.000 de clienți.

În 2024, „Moldasig” a înregistrat prime brute subscrise în valoare de 466,9 milioane lei, din care aproape 77% provin din asigurări auto (RCA și CASCO). Activele companiei însumau, la finele anului, 637 milioane lei, iar rezervele tehnice se ridicau la peste 300 milioane lei.

Potrivit Băncii Naționale, sectorul asigurărilor din Moldova are o pondere sub 1% din PIB, mult sub media europeană de 4–6%. BNM subliniază că subdezvoltarea acestui sector afectează capacitatea economiei de a mobiliza capital intern, iar atragerea investitorilor străini ar putea aduce beneficii semnificative prin tehnologii, produse noi și profesionalizare.

După constatarea interesului public, APP urmează să negocieze cu un investitor eligibil și să pregătească documentația pentru vânzare. Statul nu intenționează să păstreze acțiunile, ci doar să faciliteze tranzacția într-un mod ordonat și predictibil.

Aceasta este prima intervenție directă a statului într-o tranzacție de tip back-to-back în sectorul asigurărilor, fiind realizată în baza unei metodologii aprobate recent de Guvern, care permite implicarea temporară a statului în vederea susținerii stabilității pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldasig #asigurări #companie #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.