Turcia ne ia floarea soarelui, noi rămânem cu paiele! Fabricile stau, semințele pleacă. Record la exporturi

Republica Moldova a înregistrat în perioada iulie 2024 – aprilie 2025 cel mai intens sezon de exporturi de semințe de floarea-soarelui din ultimii patru ani, cu un total de 532 243 tone, potrivit unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”. Performanța reprezintă o creștere de 17% față de sezonul anterior și este de 2,5 ori mai mare decât în sezonul agricol 2022/2023.

Deși volumul exportat este impresionant, valoarea totală încasată se ridică la 5,19 miliarde lei, dar rămâne sub maximul istoric de 5,66 miliarde lei, atins în sezonul 2021/2022, când Moldova a exportat mai puțin (449 mii tone), dar la prețuri mult mai mari (12,6 lei/kg). În prezent, prețul mediu a fost de 9,75 lei/kg, ceea ce reflectă o dependență excesivă de exportul de materie primă brută, fără procesare locală.

„Moldova reușește să valorifice cantitativ recolta, dar nu reușește încă să transforme această performanță în valoare economică maximă. Avem nevoie de lanțuri de procesare consolidate și de modele comerciale mai sofisticate”, avertizează Iurie Rija.

După vârful din aprilie, când s-au exportat 45 251 tone, începutul lunii mai 2025 indică un recul abrupt: doar 2 080 tone au fost livrate în primele șapte zile ale lunii. Cauzele sunt multiple: stocuri în epuizare, ajustări pe piețele de destinație și reluarea procesării locale.

După un maxim atins în februarie 2025 (12,04 lei/kg), prețurile au scăzut treptat în martie și aprilie, dar în mai au revenit pe creștere – 12,28 lei/kg, pe fondul reducerii ofertei interne. În acest sezon, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător, cu 172 230 tone recepționate în primele patru luni și o săptămână – dublu față de 2023. România rămâne al doilea partener comercial (47 423 tone), dar este în scădere, iar Bulgaria închide topul (11 989 tone).

Turcia oferă în prezent un preț competitiv – 11,2 lei/kg, față de 10,4 lei/kg în România și 10,6 lei/kg în Bulgaria, motiv pentru care traderii moldoveni favorizează această destinație.

În perioada 1 ianuarie – 7 mai 2025, „OROM-IMEXPO” SRL și „RUSAGRO-PRIM” SRL au exportat împreună peste 113 000 tone, adică peste jumătate din totalul național. Pe locul trei se situează „AGROFLORIS-NORD” SRL, parte a unui holding cu două fabrici de procesare, care însă a preferat exportul de semințe brute, întrucât volumele interne nu permit pornirea eficientă a liniilor industriale de 1.900 tone/zi.

„Boom-ul cantitativ din sezonul 2024–2025 este remarcabil, dar trebuie dublat de investiții în procesare locală, în diversificarea produselor și accesarea unor piețe premium. Altfel, rămânem captivi în rolul de furnizor de materie primă ieftină”, concluzionează Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.