Bancherii râd în timp ce oamenii se sufocă cu ratele! Profit de peste 1,3 miliarde lei în luna aprilie

20 Mai 2025, 16:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2025, 16:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Profitul net al sectorului bancar din Republica Moldova a atins în luna aprilie 2025 nivelul de 1,35 miliarde de lei, în creștere cu 204 milioane de lei (+17,8%) față de aceeași perioadă a anului trecut, când se înregistra un profit de 1,147 miliarde de lei, potrivit datelor oficiale publicate de Banca Națională a Moldovei.

Această evoluție pozitivă vine în contextul majorării veniturilor din dobânzi și al reducerii ușoare a cheltuielilor operaționale la nivelul sectorului.

Topul băncilor comerciale după profitul net pentru aprilie 2025 este condus de:

BC Moldova Agroindbank (MAIB): 524,4 milioane lei (în creștere față de 454 milioane lei în aprilie 2024)
BC Moldindconbank: 454 milioane lei (vs. 276 milioane lei în 2024)
Victoriabank: 132,7 milioane lei (vs. 106,9 milioane lei)
OTP Bank: 157,2 milioane lei (în ușoară scădere de la 196 milioane lei)
Eximbank: 29,2 milioane lei (în creștere față de 17,6 milioane lei)

Totodată, Comertbank și EuroCreditBank au rămas în continuare la coada clasamentului, cu profituri sub 3 milioane lei fiecare, însă relativ stabile.

Veniturile din dobânzi au crescut de la 3,01 miliarde lei în aprilie 2024 la 3,32 miliarde lei în aprilie 2025 (+10,3%). Veniturile nete din comisioane s-au majorat cu aproape 40 milioane lei, de la 509 milioane lei în 2024 la ca. 552 milioane lei în 2025. Diferențele favorabile de curs valutar au generat câștiguri de 644 milioane lei, în ușoară creștere față de 629 milioane lei în 2024

Costurile administrative totale au crescut de la 1,31 miliarde lei în aprilie 2024 la 1,5 miliarde lei în 2025 (+14,2%), ceea ce arată presiuni pe costurile de personal și digitalizare. Cu toate acestea, profitabilitatea s-a menținut solidă datorită veniturilor consistente din operațiuni bancare de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!