BNM a pornit tiparnița? Masa monetară sare cu peste 2 miliarde într-o lună

20 Mai 2025, 17:33
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2025, 17:33 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În luna aprilie 2025 baza monetară a înregistrat o creștere modestă față de luna precedentă, dar rămâne în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, baza monetară a crescut cu 1,38 miliarde lei (+1,7%) comparativ cu martie 2025, ajungând la 80,56

Masa monetară M0 (banii efectivi în circulație) a crescut cu 1,08 miliarde lei (+2,4%), atingând 45,4 miliarde lei, în creștere cu 17,1% față de aprilie 2024. Masa monetară M1 (M0 plus depozite la vedere) a ajuns la 98,2 miliarde lei, în creștere lunară cu 2,4% și anuală cu 14,4%.

M2 (M1 plus depozite la termen în lei) a urcat la 130,76 miliarde lei, înregistrând o majorare lunară de 2,0% și una anuală de 14,0%. M3 (M2 plus depozite în valută) a atins 173,29 miliarde lei, cu 1,4% mai mult decât în martie 2025 și cu 12,0% peste nivelul din aprilie 2024.

În același timp, soldul total al depozitelor în lei a crescut cu 1,42 miliarde lei, ajungând la 85,36 miliarde lei, ceea ce reprezintă 66,7% din totalul depozitelor. În contrast, depozitele în valută (recalculate în lei) au scăzut ușor cu 145 milioane lei, ajungând la 42,53 miliarde lei (33,3%).

Soldul cererilor față de economie (credite și alte finanțări) a ajuns în aprilie la 90,21 miliarde lei, cu 2,0% mai mult decât în luna martie. Această creștere este determinată de avansul cererii în moneda națională (+2,6%), în timp ce cererea în valută (exprimată în lei) a scăzut ușor cu -0,1%.

Exprimată în euro, cererea în valută a constituit 1,09 miliarde EUR, în scădere cu 7,6 milioane EUR (-0,7%) față de martie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!