Planul UE care zguduie Beijingul: Europa își construiește propria armată de gigafabrici a bateriilor

China produce în prezent aproximativ 80% din bateriile pentru vehicule electrice (EV), dar Europa se pregătește să rupă acest monopol printr-o expansiune masivă a capacităților proprii de producție. Dacă toate proiectele planificate vor deveni operaționale, continentul ar putea atinge o capacitate totală de producție de circa 700 GWh până în 2028, o cantitate suficientă pentru a alimenta tranziția energetică și pentru a contrabalansa dominația chineză.

Această „hartă a viitorului”, cum este numită de specialiști, arată amplasamentul viitoarelor fabrici de baterii din UE și țările vecine, inclusiv giganți precum Tesla, Northvolt sau Britishvolt. Spre exemplu, doar Tesla va avea două gigafabrici în Europa, prima la Berlin (40 GWh), iar cea de-a doua, deja anunțată, urmează să fie amplasată într-o altă locație strategică, notează bigthink.com.

În 2018, Uniunea Europeană a lansat Battery Action Plan, o strategie ambițioasă pentru a construi o industrie proprie de baterii, axată pe tehnologii mai ecologice și mai eficiente, chiar dacă mai scumpe decât cele chinezești. În prezent, Europa are o capacitate de doar 30 GWh, dar estimările variază între 300 și 400 GWh până în 2025, și chiar 700 GWh până în 2028.

BloombergNEF estimează că ponderea Europei în producția globală de baterii ar putea crește de la 7% în prezent la 31% în 2030. Totodată, valoarea pieței europene a bateriilor ar urma să urce de la 15 miliarde de euro în 2019 la 35 de miliarde în 2030, în timp ce piața globală ar depăși 130 de miliarde de euro.

În timp ce Europa accelerează, SUA riscă să rămână în urmă. Pe lângă fabrica Tesla din Nevada, în prezent, doar două alte facilități majore de producție de baterii sunt funcționale în America. Până în 2030, se preconizează doar zece fabrici americane, comparativ cu 140 în China și aproape 30 în Europa.

Pentru a preveni un „blocaj al bateriilor” – similar cu criza petrolului din anii ’70 – și pentru a nu depinde de importuri din China sau Europa, administrația Biden este presată să investească masiv în acest sector strategic. În lipsa unei astfel de mișcări, electrificarea transportului în SUA riscă să fie încetinită drastic.

Expansiunea industriei bateriilor în Europa nu este doar o chestiune de strategie energetică, ci și una economică. Potrivit unui studiu realizat de Fraunhofer ISI, fiecare GWh de capacitate nouă ar putea genera 40 de locuri de muncă directe și 200 în industriile conexe. În total, se estimează că acest sector ar putea crea până la 155.000 de locuri de muncă în Europa până în 2033.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#betrii #Europa #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele cu averi mari aleg tot mai des să se stabilească în state precum Cipru, Italia, Grecia și Elveția, în timp ce țări considerate până de curând principalele destinații europene pentru capital și investiții – Regatul Unit, Germania și Franța – pierd teren în competiția pentru atragerea rezidenților bogați.

Concluzia aparține raportului Henley Private Wealth Migration Report 2026, realizat de compania internațională de consultanță Henley & Partners, specializată în programe de rezidență și cetățenie prin investiții.

Noul studiu renunță la metodologia clasică de numărare a milionarilor care se mută dintr-o țară în alta și introduce un indice al competitivității mobilității averii, calculat pe o scară de la 0 la 100. Clasamentul ia în considerare factori precum fiscalitatea, statul de drept, stabilitatea politică și calitatea vieții.

În Europa, Cipru ocupă primul loc, cu un scor de 73,5 puncte, urmat de Țările de Jos (72,8), Portugalia (72,5) și Italia (72,3). Elveția și Grecia completează topul cu 70,8 și, respectiv, 70,5 puncte.

Raportul evidențiază însă Italia, Grecia și Elveția drept principalele beneficiare ale noii tendințe de relocare a averilor. Italia atrage investitorii prin regimul fiscal favorabil pentru noii rezidenți și prin accesul la piața Uniunii Europene, în timp ce Milano își consolidează statutul de centru financiar pentru administrarea marilor averi.

Grecia profită de schimbările intervenite pe piața programelor de investiții pentru obținerea rezidenței, după ce Spania și Portugalia au restrâns sau modificat programele de tip „viză de aur”.

Elveția continuă să fie preferată de persoanele care caută stabilitate și protecția capitalului într-un context geopolitic tot mai volatil.

În paralel, raportul indică o presiune crescândă asupra Regatului Unit. Numărul solicitărilor de rezidență și cetățenie alternativă din partea persoanelor cu domiciliul în Marea Britanie a crescut cu 15% între 2024 și 2025.

Tendințe similare sunt observate și în Germania și Franța. Solicitările venite din partea cetățenilor germani au crescut cu 16% între sfârșitul anului 2025 și începutul lui 2026, în timp ce Franța a urcat rapid în clasamentul naționalităților care caută opțiuni de relocare.

La nivel global, Emiratele Arabe Unite rămân una dintre cele mai atractive destinații pentru persoanele cu averi mari, obținând un scor de 85,3 puncte. Singapore conduce clasamentul mondial al liderilor globali, cu 79,5 puncte, fiind urmat de Noua Zeelandă.

Statele Unite reprezintă, potrivit autorilor raportului, un caz aparte. Deși sunt cel mai mare generator de avere din lume, numărul americanilor bogați care caută rezidență sau cetățenie în alte țări s-a dublat în 2025. Aproape jumătate dintre cereri vizează programe europene, semn că tot mai mulți investitori americani caută opțiuni de diversificare și protecție a patrimoniului în afara SUA.