Oligarhii fug din Rusia cu aurul! Apartamentele de lux ale miliardarului de la Domodedovo, vândute unui fugar de la FSB

Fostul președinte al băncii ruse „Eurofinance Mosnarbank” și fugar din Rusia, Vladimir Stolyarenko, a devenit noul proprietar al unor apartamente de lux în New York, achiziționate de la miliardarul Valeri Kogan, coproprietarul aeroportului „Domodedovo”, potrivit The New York Post.

Apartamentul, situat la etajul 10 al faimosului hotel Plaza, în stil „Versailles extrem”, are o suprafață de 492 mp și include finisaje opulente, cum ar fi foiță de aur de 24K și tencuială venețiană. Proprietatea a fost vândută cu un preț de 21 milioane de dolari, mai mult decât la jumătate față de prețul inițial de 50 milioane de dolari.

Stolyarenko și soția sa, Alfya, au mai investit în proprietăți în SUA, dar fără succes. De peste cinci ani încearcă să vândă un alt apartament în Plaza, cumpărat în 2007 cu 10,37 milioane de dolari, scos acum la vânzare pentru 10,49 milioane. Cuplul deține și un conac abandonat în Palm Beach, achiziționat în 2018 pentru 35 milioane de dolari, fostă proprietate a designerului Tommy Hilfiger, care a ajuns într-o stare de degradare extremă. Potrivit Palm Beach Daily News, autoritățile locale au forțat familia să reia lucrările de renovare după ce proprietatea a devenit „o ruină care strică peisajul”.

Vladimir Stolyarenko a condus „Eurofinance Mosnarbank” între 1998 și 2012. Banca era profund conectată cu structurile de stat: până în 2019, acționarii includeau Fonden, fondul suveran al Venezuelei, Gazprombank și VTB, ulterior Rostec devenind acționar majoritar.

Stolyarenko a fost o figură influentă în cercurile de putere ale Rusiei: membru în Consiliul de Supraveghere al postului NTV (2004–2006), în Consiliul Public al FSB (2010–2014), precum și în consiliile de administrație ale companiilor de stat Zarubezhneft și RusHydro. A fost considerat un apropiat și protejat al fostului vicepremier și ministru de finanțe Alexei Kudrin, iar grupul său de petrol și gaze, RNG, a fost printre sponsorii fundației lui Kudrin.

În 2017, Stolyarenko a părăsit brusc Rusia, stabilindu-se la Nisa, în Franța. În 2019, a devenit inculpat în dosarul colonelului FSB Kirill Cherkalin, acuzat de luare de mită și fraudă, fiind bănuit de implicare în deturnarea a 490 milioane de ruble. Stolyarenko a negat acuzațiile, dar cazul său a fost închis în 2023 din cauza prescripției, iar anterior, a rămas și fără pașaportul „de aur” al Ciprului.

Tranzacția recentă cu apartamentul de lux din Plaza, în care a fost implicat Stolyarenko, scoate la lumină încă o dată legăturile opace dintre oligarhii ruși și rețelele de putere conectate la serviciile secrete ale Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarh #apartament #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.