Ciment ieftin pentru Polonia, taxe de 94% pentru Moldova: Ucraina joacă dur pe piața europeană

01 Iun. 2025, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Iun. 2025, 09:41 // Actual //  Ursu Victor

Industria cimentului din Europa trage un semnal de alarmă: piața este sufocată de importurile ieftine din afara Uniunii Europene, în timp ce producția internă este afectată de costurile mari cu energia, taxele pe emisiile de carbon și reglementările de mediu stricte. Polonia, unul dintre cei mai mari producători de ciment din UE, cere înjumătățirea importurilor din Ucraina, pe fondul unei creșteri explozive a livrărilor din această țară – aproape 3.000% în ultimii cinci ani.

România se confruntă și ea cu o problemă similară: importurile de ciment au crescut de aproape cinci ori între 2015 și 2023, în timp ce producția internă a stagnat, potrivit datelor Eurostat. În Ungaria, importurile aproape s-au dublat, iar în Polonia, deși au crescut mai puțin decât în România, ele au devenit o amenințare serioasă pentru industria locală, care susține peste 28.000 de locuri de muncă.

Datele arată că 36% din importurile de ciment ale UE vin din Turcia, 19% din Algeria, 12,6% din Ucraina, 4,4% din Egipt și 4% din Maroc. Polonia, al treilea producător de ciment din UE, a lansat o ofensivă politică pentru a obține impunerea unor limite anuale la importurile din Ucraina, ca parte a acordului comercial cu această țară. „Trebuie să ne protejăm industria, altfel riscăm să pierdem o capacitate strategică esențială în contextul actual, marcat de reînarmare, infrastructură defensivă și proiecte de amploare”, a avertizat europarlamentarul Krzysztof Hetman.

Producătorii europeni acuză că sunt puși în dificultate de concurența neloială a cimentului din afara UE, care nu este supus taxelor pe emisiile de carbon sau altor restricții de mediu. În timp ce giganții industriali din Spania, Germania, Grecia și Slovacia domină exporturile de ciment în UE, România rămâne una dintre țările cele mai expuse la invazia cimentului ieftin din afara blocului comunitar – în special din Turcia.

Pe fondul apropierii turului doi al alegerilor prezidențiale din Polonia, industria cimentului își face tot mai auzită vocea, cerând măsuri urgente. Situația amintește de valul de proteste din 2023 al fermierilor polonezi, români și slovaci împotriva importurilor agricole ieftine din Ucraina.

În paralel, Ungaria a declarat un „război al cimentului” împotriva marilor producători străini, adoptând o legislație controversată care permite guvernului să reglementeze prețurile, producția și distribuția, ba chiar să limiteze exporturile. În timp ce Europa se luptă cu propriile reguli stricte, Ucraina a decis recent prelungirea cu cinci ani a tarifelor anti-dumping pentru importurile de ciment din Moldova și Belarus – până la 94%, respectiv 57%.

Industria europeană a cimentului cere acum acțiuni ferme pentru protejarea pieței interne, avertizând că, fără măsuri rapide, riscă să fie distrusă de un val de importuri ieftine care erodează competitivitatea și amenință locurile de muncă din sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII