Ciment ieftin pentru Polonia, taxe de 94% pentru Moldova: Ucraina joacă dur pe piața europeană

Industria cimentului din Europa trage un semnal de alarmă: piața este sufocată de importurile ieftine din afara Uniunii Europene, în timp ce producția internă este afectată de costurile mari cu energia, taxele pe emisiile de carbon și reglementările de mediu stricte. Polonia, unul dintre cei mai mari producători de ciment din UE, cere înjumătățirea importurilor din Ucraina, pe fondul unei creșteri explozive a livrărilor din această țară – aproape 3.000% în ultimii cinci ani.

România se confruntă și ea cu o problemă similară: importurile de ciment au crescut de aproape cinci ori între 2015 și 2023, în timp ce producția internă a stagnat, potrivit datelor Eurostat. În Ungaria, importurile aproape s-au dublat, iar în Polonia, deși au crescut mai puțin decât în România, ele au devenit o amenințare serioasă pentru industria locală, care susține peste 28.000 de locuri de muncă.

Datele arată că 36% din importurile de ciment ale UE vin din Turcia, 19% din Algeria, 12,6% din Ucraina, 4,4% din Egipt și 4% din Maroc. Polonia, al treilea producător de ciment din UE, a lansat o ofensivă politică pentru a obține impunerea unor limite anuale la importurile din Ucraina, ca parte a acordului comercial cu această țară. „Trebuie să ne protejăm industria, altfel riscăm să pierdem o capacitate strategică esențială în contextul actual, marcat de reînarmare, infrastructură defensivă și proiecte de amploare”, a avertizat europarlamentarul Krzysztof Hetman.

Producătorii europeni acuză că sunt puși în dificultate de concurența neloială a cimentului din afara UE, care nu este supus taxelor pe emisiile de carbon sau altor restricții de mediu. În timp ce giganții industriali din Spania, Germania, Grecia și Slovacia domină exporturile de ciment în UE, România rămâne una dintre țările cele mai expuse la invazia cimentului ieftin din afara blocului comunitar – în special din Turcia.

Pe fondul apropierii turului doi al alegerilor prezidențiale din Polonia, industria cimentului își face tot mai auzită vocea, cerând măsuri urgente. Situația amintește de valul de proteste din 2023 al fermierilor polonezi, români și slovaci împotriva importurilor agricole ieftine din Ucraina.

În paralel, Ungaria a declarat un „război al cimentului” împotriva marilor producători străini, adoptând o legislație controversată care permite guvernului să reglementeze prețurile, producția și distribuția, ba chiar să limiteze exporturile. În timp ce Europa se luptă cu propriile reguli stricte, Ucraina a decis recent prelungirea cu cinci ani a tarifelor anti-dumping pentru importurile de ciment din Moldova și Belarus – până la 94%, respectiv 57%.

Industria europeană a cimentului cere acum acțiuni ferme pentru protejarea pieței interne, avertizând că, fără măsuri rapide, riscă să fie distrusă de un val de importuri ieftine care erodează competitivitatea și amenință locurile de muncă din sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ciment #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.