„Perla Mării”, restaurantul legendar din Letonia, care a strălucit în perioada sovietică, lăsat în paragină

03 Iun. 2025, 07:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2025, 07:52 // Actual //  bani.md

Celebrul restaurant „Jūras pērle”, tradus în română ca „Perla Mării”, din stațiunea letonă Jūrmala, este cunoscut de aproape toată lumea și a fost, în perioada sovietică, unul dintre cele mai renumite localuri de pe litoralul Mării Baltice. Construit în 1965 după planurile arhitectului Josifs Goldenbergs – autor și al centrului comercial „Bērnu pasaule” din Riga – restaurantul impresiona prin designul modernist și dotările spectaculoase pentru acea vreme, transmite spoki.lv.

Un detaliu unic al localului era podeaua iluminată din sticlă, cu panouri produse într-o fabrică specializată și becuri aduse tocmai din Ciuvașia. Podeaua pulsa în ritmul muzicii, creând un efect vizual denumit „muzică de lumină” – o atracție tehnologică rarisimă în spațiul sovietic.

În 1969, „Perla Mării” a găzduit prima varietate profesionistă din URSS, devenind rapid un loc de referință pentru lumea artistică. Aici au urcat pe scenă artiști precum Laima Vaikule, care nu doar interpreta, ci și se ocupa de coregrafii, alegerea muzicienilor și crearea costumelor. Tot la „Perla Mării” au performat trupa „Sīpoli” cu Niks Matvejevs, Aino Bāliņa și celebrul compozitor Raimonds Pauls. Printre oaspeții de seamă s-au numărat nume sonore precum Alla Pugaciova, Vija Artmane, Valerijs Leontjevs și Boriss Moisejevs.

Barul era, de asemenea, o atracție în sine. Barmanul Kārlis Bilders a introdus în meniu 36 de cocktailuri alcoolice – un record în acea perioadă. Zigmunds Ivaninoks, un alt barman legendar, a pornit de la statutul de ucenic și a ajuns să fie premiat la concursuri internaționale.

Meniul localului era elaborat de cei mai buni bucătari ai Letoniei și aprobat într-o sesiune culinară specială. Chelnerii erau instruiți inclusiv de coregrafi de teatru și balet pentru a oferi o servire elegantă, cu mișcări precise și grațioase.

În 1988, restaurantul a fost scena unui incident violent, provocat de interlopul Ivan Haritonov, care, alături de complici înarmați cu cuțite, a atacat antrenorul de hochei Oļegs Znaroks. Mai multe persoane, inclusiv o chelneriță și câțiva artiști, au fost rănite. Haritonov a fost condamnat la 4,5 ani de închisoare.

De-a lungul anilor, clădirea a fost afectată de două incendii, iar în anul 2001, autoritățile din Jūrmala au decis demolarea structurii. Proiecte de restaurare și reconversie în hotel sau spațiu multifuncțional au fost lansate de-a lungul anilor, însă niciunul nu a fost dus la capăt.

Astăzi, fostul simbol al rafinamentului și distracției sovietice a ajuns în paragină, cu ruinele sale lăsate pradă uitării. În ciuda potențialului turistic și a valorii istorice, „Perla Mării” rămâne doar o amintire din vremurile în care Jūrmala era una dintre destinațiile preferate de elita artistică și politică a URSS.

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Ian. 2026, 17:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!