„Perla Mării”, restaurantul legendar din Letonia, care a strălucit în perioada sovietică, lăsat în paragină

Celebrul restaurant „Jūras pērle”, tradus în română ca „Perla Mării”, din stațiunea letonă Jūrmala, este cunoscut de aproape toată lumea și a fost, în perioada sovietică, unul dintre cele mai renumite localuri de pe litoralul Mării Baltice. Construit în 1965 după planurile arhitectului Josifs Goldenbergs – autor și al centrului comercial „Bērnu pasaule” din Riga – restaurantul impresiona prin designul modernist și dotările spectaculoase pentru acea vreme, transmite spoki.lv.

Un detaliu unic al localului era podeaua iluminată din sticlă, cu panouri produse într-o fabrică specializată și becuri aduse tocmai din Ciuvașia. Podeaua pulsa în ritmul muzicii, creând un efect vizual denumit „muzică de lumină” – o atracție tehnologică rarisimă în spațiul sovietic.

În 1969, „Perla Mării” a găzduit prima varietate profesionistă din URSS, devenind rapid un loc de referință pentru lumea artistică. Aici au urcat pe scenă artiști precum Laima Vaikule, care nu doar interpreta, ci și se ocupa de coregrafii, alegerea muzicienilor și crearea costumelor. Tot la „Perla Mării” au performat trupa „Sīpoli” cu Niks Matvejevs, Aino Bāliņa și celebrul compozitor Raimonds Pauls. Printre oaspeții de seamă s-au numărat nume sonore precum Alla Pugaciova, Vija Artmane, Valerijs Leontjevs și Boriss Moisejevs.

Barul era, de asemenea, o atracție în sine. Barmanul Kārlis Bilders a introdus în meniu 36 de cocktailuri alcoolice – un record în acea perioadă. Zigmunds Ivaninoks, un alt barman legendar, a pornit de la statutul de ucenic și a ajuns să fie premiat la concursuri internaționale.

Meniul localului era elaborat de cei mai buni bucătari ai Letoniei și aprobat într-o sesiune culinară specială. Chelnerii erau instruiți inclusiv de coregrafi de teatru și balet pentru a oferi o servire elegantă, cu mișcări precise și grațioase.

În 1988, restaurantul a fost scena unui incident violent, provocat de interlopul Ivan Haritonov, care, alături de complici înarmați cu cuțite, a atacat antrenorul de hochei Oļegs Znaroks. Mai multe persoane, inclusiv o chelneriță și câțiva artiști, au fost rănite. Haritonov a fost condamnat la 4,5 ani de închisoare.

De-a lungul anilor, clădirea a fost afectată de două incendii, iar în anul 2001, autoritățile din Jūrmala au decis demolarea structurii. Proiecte de restaurare și reconversie în hotel sau spațiu multifuncțional au fost lansate de-a lungul anilor, însă niciunul nu a fost dus la capăt.

Astăzi, fostul simbol al rafinamentului și distracției sovietice a ajuns în paragină, cu ruinele sale lăsate pradă uitării. În ciuda potențialului turistic și a valorii istorice, „Perla Mării” rămâne doar o amintire din vremurile în care Jūrmala era una dintre destinațiile preferate de elita artistică și politică a URSS.

#perla #letonia #restaurant

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.