Două din 9, atât s-a putut… Viziune + Acțiune = filme & televiziune. Moldova poate, dar “încă nu este gata”?!

09 Iun. 2025, 10:08
 // Categoria: Opinii // Autor: 
09 Iun. 2025, 10:08 // Opinii // 

/Prolog/ Viața bate filmul, pentru că de filme nu avem bani…

/Scena 1/ De unde nu este, nici Dumnezeu nu cere…

Într-o țară unde cultura trăiește mai mult din declarații decât din bugete, Centrul Național al Cinematografiei ne reamintește o dată pe an că și Moldova finanțează filme. Anul acesta, cu 13.3 milioane lei (€ 678.500) au fost finanțate “tocmai 9 filme”. Dar există un „doar că…”. Doar 2 filme sunt naționale, iar 7 filme sunt coproducții minoritare, cu speranța că unii străini pot mai bine decât ai noștri și vor obține rezultate bune. Adică banii alocați pentru susținerea producțiilor de filme moldovenești pleacă peste hotare și drepturile vor aparține companiilor străine producătoare.

Desigur, faptul că 2 filme naționale au primit sprijin de la stat este foarte bun și pozitiv! Felicitări Moldovei și moldovenilor pentru că vom avea încă 2 filme Made in Moldova.

De altă parte, inclusiv această situație îmi provoacă întrebarea – chiar nu suntem în stare, noi moldovenii, să ne susținem unii pe alții? Să avem un pic mai multă încredere în puterile și capacitățile noastre, să investim în pasiunea unor inspirați, care poate nu din prima, dar sigur într-o zi vor face un film bun național, moldovenesc. Chiar dacă va fi mai deosebit, poate mai specific din punct de vedere artistic, mai cu altă viziune… este un film care ne va aparține nouă tuturor, ca țară și popor. Un film pentru care vom cumpăra bilete, pentru care vor fi felicitări și critici, un film care va însemna că Moldova totuși poate face filme.

Anul acesta, din 27 de dosare eligibile, 19 proiecte au trecut în etapa a doua și au întrunit baremul de puncte pentru a fi eligibile spre finanțare. Doar că 6.4 milioane lei s-au alocat pentru 2 filme naționale, iar 6.9 milioane lei au fost donate pentru coproducții străine. Celelalte vor concura la categoria „Visuri cu potențial artistic, irealizabile pentru că nu sunt finanțate”.

Tot visuri rămân și celelalte categorii în acest an – niciun proiect de scurtmetraj, niciun proiect în dezvoltare, niciunul aflat în post-producție – nu au primit niciun leu, deși pentru aceste secțiuni se cer sume de la foarte mici la infime.

Să fie clar, nu blamez CNC Moldova. A avut un buget mic, care a început cu 10 milioane lei și pe parcurs a fost “generos”, suplimentat cu încă 3,3 milioane. Însă, chiar și cu această injecție culturală, bugetul întregului concurs din Republica Moldova este aproape echivalent cu banii alocați de CNC România pentru un singur film de lungmetraj: 692.000 de euro, adică peste 13,5 milioane MDL. România a finanțat anul acesta 38 de filme din 6 categorii. Noi ne-am oprit la 9 și am stins lumina tras cortina.

E mult? E puțin? Depinde cine întreabă. Dacă întreabă un funcționar, e “un efort semnificativ” și un rezultat de raportat pe Facebook și în comunicate instituționale. Dacă întreabă un regizor tânăr care a muncit 1 an la un scenariu, a fost declarat eligibil, dar a primit zero lei, răspunsul va fi, probabil, mai complex și plin de expresii colorate.

Declarativ și pe hârtie suntem europeni. Ne aliniem, negociem, implementăm, ne reformăm. În practică, nu vrem să avem viziune, să învățăm, să riscăm și să avem încredere. Nu e vina celor care câștigă. E vina sistemului care nu înțelege că filmul este expresia identității noastre culturale. Și dacă finanțăm majoritar proiecte făcute în coproducție minoritară, a cui identitate promovăm de fapt? Sau iar ne temem să ne asumăm, să creștem și ne limităm doar la ce am învățat să facem bine – să asistăm pe alții și să prestăm servicii. Să ne prezentăm ca destinație cu locații ieftine și echipe tehnice care acceptă să fie sub-plătite?

În concluzie… E bine că avem concurs, nu e bine că finanțăm filme rar, selectiv și în beneficiul altor țări decât Moldova. E bine că birocrația ministerului culturii raportează eforturi de majorări de bugete pentru film, ne poartă cu vorba despre fonduri de film, dar nu e bine că nu știe că, în fiecare an, costurile de producție cresc mai mult decât inflația anuală în economia națională. Nu e bine că nu înțelege că plus 10 milioane lei alocate suplimentar ar fi fost suficiente pentru a finanța toate proiectele declarate câștigătoare și Moldova ar fi avut 19 filme finanțate în loc de 9. Și cel mai important – minimum jumătate dintre acestea ar fi fost producții naționale.

 

/Scena 2/ Lucrăm în regim de lucru

De mai mulți ani, cineaștii visează Fondul de film. Se trezesc și povestesc cum ar fi fost, dacă ar fi fost. Fiind artiști, unii chiar se și ceartă cum ar fi mai bine, ca să fie bine.

Din culise, vorbe și din declarații, aflăm un an în urmă că s-a născut un proiect de lege, un proiect pe care toți îl discută, chiar dacă nimeni nu l-a văzut. Într-o zi, flacăra speranței s-a aprins odată cu anunțarea conferinței de presă despre lansarea Fondului, dar s-a stins repede fitilul, conferința fiind anulată cu o oră înainte.

Deși se prezumă că orice lege este pentru oameni, în acest caz – pentru cineaști, acești cetățeni nu au fost consultați la etapa elaborării proiectului și așteaptă ascultător și stingheriți care va fi verdictul. La moment, proiectul de lege este în etapa de avizare, cineaștii se uită în calendar și ghicesc dacă va reuși sau nu Parlamentul să-l adopte până la finalizarea sesiunii de primăvară-vară.

 

/Scena 3/ Băutura bate cultura

De la proclamarea independenței, în Republica Moldova, au fost închise aproape toate cinematografele – 48 la număr. Au rămas trei, dintre care două am avut noroc să fie salvate de faliment bancar de către câțiva investitori inspirați de nebunia patriotismului.

În România, în aceeași perioadă, numărul cinematografelor s-a dublat și continuă să crească, obiectivul fiind dezvoltarea industriei, apreciind impactul asupra consolidării valorilor, educației, patrimoniului și a identității culturale și naționale. În Italia și în Franța, statul subvenționează până și biletele la cinematografe pentru a crește un domeniu de impact major asupra societății. Nu mai zic de propaganda rusă și cum este folosit acest instrument de soft power…

Republica Moldova este unica țară pe continentul european care favorizează Horeca cu TVA de 6-8% și aplică TVA deplin de 20% față de cinematografe. Toate statele europene au o viziune și abordare de susținere și suport, aplicând TVA redus la cinema: România 5%, Ucraina și Turcia 0%, Franța 5,5%, Germania 7%, Italia 10%, Croația 5%, Irlanda 9%, Spania 10%, Olanda 9%, Polonia 8%, Slovenia 9,5%, etc. Cine vrea mai mult, citiți AICI. Pentru doritori și decidenți, îmi asum să fac pro bono și analiza impactului economic și fiscal. Important să fie poporul fericit.

 

/Scena 4/ Vrem Moldova în Europa Creativă, cât mai repede…

Despre importanța aderării cât mai rapide a Republicii Moldova la Europa Creativă am mai scris în Manifestul “Vrem Moldova în Europa Creativă, cât mai repede…”. Europa Creativă este principalul program de finanțare al Uniunii Europene dedicat sprijinirii sectoarelor creative, culturale și audiovizuale. Pentru perioada 2021–2027, programul are alocat un buget de 2,44 miliarde de euro, parte din care puteau să fie implementate de instituții culturale și mass media din Moldova.

Recent, în cadrul Festivalului Industriilor Create, aflăm că “… Moldova încă nu este gata…”. Se pare totuși că unica soluție e să-i rugăm pe prietenii de la Bruxelles să ne ceară să fim gata și să ne asumăm acest pas.

Mâine e mereu mâine, nu vine niciodată. Azi e timpul să ne asumăm responsabilitatea, să devenim maturi și să ne asumăm țara, strada, școala, economia și cultura.  Să demonstrăm că suntem parte a civilizației Europene. Să confirmăm că nu suntem niște neputincioși, dar că știm a citi, învăța și putem face și construi o societate contemporană modernă. Pentru a fi eficientă, aderarea la Europa Creativă este importantă azi și este important să se întâmple cât mai repede, ca să nu mai pierdem încă un an…

 

/Scena 5/ Aici s-au terminat cuvintele. Televiziune fără viziune…

La 11 aprilie 2025, ministerul culturii anunța lansarea concursului pentru acordarea subvențiilor din Fondul de subvenționare a mass-mediei, în baza Legii 50/2024 cu privire la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei. Au fost multe discuții, critici, comentarii, etc și nu vreau să revin la ele, pentru că în majoritate sunt lipsite de viziune și obiectivitate. Am doar două comentarii: 1. Acest Concurs nu este o soluție pentru situația de criză în care se află mass media. Ca să înțeleagă mai mulți – Fondul ar fi bun pe timp de pace, dar nu când e “război” (nu mă refer la Ucraina…). Adică, în forma dată, Fondul nu răspunde provocărilor reale din domeniu. 2. Suma de 500.000 lei reprezintă cam 25-40% din costul lunar al unei televiziuni naționale, iar 250.000 lei pentru televiziunile regionale sau locale îi ajută și mai puțin.

Atât timp cât nu vom avea viziune, nu vom avea televiziune… șirul logic este elementar: viziune, acțiune, televiziune!

 

/Epilog/

În mod asumat și intenționat nu dau niciun nume în acest text. Cei vizați știu bine că musca e pe căciula lor.

Vă mărturisesc că noi, cei de după geam, ușă sau de partea cealaltă a emailului, ne-am deprins. Ne-am deprins cu – cea mai bună abordare e să așteptăm să se rezolve lucrurile de la sine. Ne-am deprins să nu fim consultați. Ne-am deprins cu frica voastră de a acționa. Ne-am deprins să nu avem așteptări și de-asta nu mai avem dezamăgiri. Ne-am deprins să facem glume despre eforturile noastre în van; despre flacăra speranței cu fitilul scurt; despre mâine, când noi vrem azi, dar trebuia ieri… Aproape că ne-am deprins fără voi. Am învățat să nu ne bazăm pe voi și să nu vă observăm.

Orice lucrare de mentorat scrie despre faptul că orice rezultat nu poate exista fără acțiune.

Experiența mea în media a început cu – Spune ce gândești! Un slogan și un obiectiv care aproape că niciodată nu ne-a ajutat. Mai mult ne-a încurcat în această luptă pentru libertatea de a vorbi, de a crea, de a fi noi înșine, de a ne iubi țara, de a o face mai modernă și mai europeană.

Eu știu că Moldova poate, când vrea. Când vrea, Moldova poate avea viziune, poate acționa și poate să obțină cel mai bun rezultat. Păcat că sunt prea mulți care încurcă…

Dumitru Țîra.

Realitatea Live

25 Iul. 2025, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA