Sărăcia – o iluzie statistică! Deputatul Marian ne spune că trăim bine, doar că nu știm

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#radu maria #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat principala rută de transport a țițeiului kazah către piețele internaționale.

Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că operatorul CPC a început din nou să primească petrol de la producători și să încarce nave în terminal. În prezent, operațiunile se desfășoară la două instalații offshore, unde petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă țiței extras din zăcământul Tengiz. Autoritățile kazahe au precizat însă că activitatea va continua în funcție de situația de securitate din Marea Neagră.

Terminalul fusese închis temporar după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave comerciale aflate în apropierea portului Novorossiisk. Printre petrolierele afectate s-au numărat ASIA, NISSOS IOS și NELSA, ultimul fiind lovit în timpul operațiunilor de încărcare. Rusia a acuzat Ucraina de atacuri, însă Kievul nu a comentat aceste acuzații. La rândul său, Kazahstanul a condamnat incidentele și a avertizat că astfel de atacuri pun în pericol securitatea energetică internațională.

Conducta CPC, lungă de aproximativ 1 500 de kilometri, transportă petrol din cele mai mari zăcăminte ale Kazahstanului până la Novorossiisk. Prin această rută trec peste 80% din exporturile de țiței ale țării, iar terminalul gestionează aproximativ 2% din oferta mondială de petrol.

În perioada în care terminalul a fost închis, companiile petroliere din Kazahstan au redus semnificativ producția pentru a evita supraaglomerarea capacităților de stocare. Potrivit Reuters, producția zilnică a scăzut de la aproximativ 2,16 milioane de barili în iunie la aproape un milion de barili. Reluarea exporturilor va permite revenirea treptată la nivelurile normale de producție.

Redeschiderea terminalului este importantă și pentru România. Kazahstanul furnizează peste 60% din petrolul importat de statul român, iar o mare parte din țiței ajunge prin Marea Neagră la terminalul offshore Midia, de unde alimentează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România. Rafinăria este deținută de grupul Rompetrol, controlat de compania națională kazahă KazMunayGas.

Reluarea livrărilor reduce riscul unor probleme de aprovizionare pentru rafinăriile românești și limitează nevoia de a cumpăra petrol din surse alternative, mai costisitoare.

Republica Moldova importă majoritatea carburanților din România, inclusiv de la grupul Rompetrol, controlat de compania kazahă KazMunayGas, proprietara rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România.