Bani din pensiile americanilor și britanicilor, băgați în cazinourile unui apropiat al lui Putin

12 Iun. 2025, 10:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Iun. 2025, 10:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Un proces de rezonanță a avut loc recent în Marea Britanie, în care mai mulți investitori ai fondului Novalpina Capital cer despăgubiri de la foștii administratori ai companiei, acuzându-i că au ascuns intenționat informații critice în legătură cu achiziția operatorului de jocuri de noroc Maxbet, unul dintre cei mai mari din Europa Centrală și de Est.

În centrul scandalului se află o tranzacție din octombrie 2020, în care fondul a cumpărat Maxbet cu 273 milioane de euro. Conform acuzațiilor formulate în instanță, fondul ar fi omis cu bună știință să dezvăluie identitatea reală a beneficiarului companiei, care, potrivit investigațiilor, ar fi controversatul om de afaceri ruso-israelian Mihail Mirilașvili, cunoscut și ca Mișa Kutaisski, fost rege al cazinourilor din Sankt Petersburg în anii ’90 și apropiat de Vladimir Putin, notează The Moskow Times.

În timpul mandatului lui Putin în administrația orașului, acesta ar fi supervizat domeniul jocurilor de noroc, iar relațiile sale cu Mirilașvili erau atât de apropiate, încât președintele Rusiei participa la evenimentele sale caritabile și l-a invitat chiar la Kremlin.

Mirilashvili a fost condamnat în anii 2000 la 12 ani de închisoare pentru implicare într-o răpire soldată cu moartea victimelor, iar afacerile sale din domeniul restaurantelor au ajuns ulterior în mâinile lui Evgheni Prigojin, fondatorul grupului Wagner.

Cum a fost mascat totul? Documentele de achiziție ale Maxbet indicau oficial un cetățean obscur din Cipru, Vladimir Sadovski, ca beneficiar final. Însă, spun reclamanții, în documentele de tip due diligence întocmite de Novalpina Capital și administratorul său Stefan Kowski, orice mențiune a lui Mirilașvili ar fi fost intenționat eliminată. Practica ar fi încălcat flagrant normele internaționale de conformitate și politicile KYC („cunoaște-ți clientul”).

Mai grav, printre investitorii în Maxbet s-au numărat fonduri de pensii din Marea Britanie și SUA, printre care:

Fondul angajaților din sectorul public din Yorkshire,
Fondul de pensii al British Gas,
Sistemul public de pensii din statul Oregon (Oregon PERS),
Alaska Permanent Fund Corporation, cel mai mare fond suveran din SUA, cu active de peste 83 miliarde de dolari.
Tranzacția nu a fost doar controversată, ci și financiar eșuată: în 2025, Financial Times a scris că s-a încercat vânzarea Maxbet la un preț cu 125 de milioane de euro mai mic decât cel de achiziție.

Scandalul ridică semne de întrebare nu doar despre responsabilitatea administratorilor de fonduri, ci și despre posibila penetrare a capitalului rusesc dubios în piețele financiare occidentale, sub acoperirea unor entități aparent legitime. Ancheta riscă să se extindă în mai multe jurisdicții, iar fondurile de pensii afectate cer acum compensații legale și clarificări publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.