Bani din pensiile americanilor și britanicilor, băgați în cazinourile unui apropiat al lui Putin

Un proces de rezonanță a avut loc recent în Marea Britanie, în care mai mulți investitori ai fondului Novalpina Capital cer despăgubiri de la foștii administratori ai companiei, acuzându-i că au ascuns intenționat informații critice în legătură cu achiziția operatorului de jocuri de noroc Maxbet, unul dintre cei mai mari din Europa Centrală și de Est.

În centrul scandalului se află o tranzacție din octombrie 2020, în care fondul a cumpărat Maxbet cu 273 milioane de euro. Conform acuzațiilor formulate în instanță, fondul ar fi omis cu bună știință să dezvăluie identitatea reală a beneficiarului companiei, care, potrivit investigațiilor, ar fi controversatul om de afaceri ruso-israelian Mihail Mirilașvili, cunoscut și ca Mișa Kutaisski, fost rege al cazinourilor din Sankt Petersburg în anii ’90 și apropiat de Vladimir Putin, notează The Moskow Times.

În timpul mandatului lui Putin în administrația orașului, acesta ar fi supervizat domeniul jocurilor de noroc, iar relațiile sale cu Mirilașvili erau atât de apropiate, încât președintele Rusiei participa la evenimentele sale caritabile și l-a invitat chiar la Kremlin.

Mirilashvili a fost condamnat în anii 2000 la 12 ani de închisoare pentru implicare într-o răpire soldată cu moartea victimelor, iar afacerile sale din domeniul restaurantelor au ajuns ulterior în mâinile lui Evgheni Prigojin, fondatorul grupului Wagner.

Cum a fost mascat totul? Documentele de achiziție ale Maxbet indicau oficial un cetățean obscur din Cipru, Vladimir Sadovski, ca beneficiar final. Însă, spun reclamanții, în documentele de tip due diligence întocmite de Novalpina Capital și administratorul său Stefan Kowski, orice mențiune a lui Mirilașvili ar fi fost intenționat eliminată. Practica ar fi încălcat flagrant normele internaționale de conformitate și politicile KYC („cunoaște-ți clientul”).

Mai grav, printre investitorii în Maxbet s-au numărat fonduri de pensii din Marea Britanie și SUA, printre care:

Fondul angajaților din sectorul public din Yorkshire,
Fondul de pensii al British Gas,
Sistemul public de pensii din statul Oregon (Oregon PERS),
Alaska Permanent Fund Corporation, cel mai mare fond suveran din SUA, cu active de peste 83 miliarde de dolari.
Tranzacția nu a fost doar controversată, ci și financiar eșuată: în 2025, Financial Times a scris că s-a încercat vânzarea Maxbet la un preț cu 125 de milioane de euro mai mic decât cel de achiziție.

Scandalul ridică semne de întrebare nu doar despre responsabilitatea administratorilor de fonduri, ci și despre posibila penetrare a capitalului rusesc dubios în piețele financiare occidentale, sub acoperirea unor entități aparent legitime. Ancheta riscă să se extindă în mai multe jurisdicții, iar fondurile de pensii afectate cer acum compensații legale și clarificări publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Anglia #bani #pensii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%