Bani din pensiile americanilor și britanicilor, băgați în cazinourile unui apropiat al lui Putin

Un proces de rezonanță a avut loc recent în Marea Britanie, în care mai mulți investitori ai fondului Novalpina Capital cer despăgubiri de la foștii administratori ai companiei, acuzându-i că au ascuns intenționat informații critice în legătură cu achiziția operatorului de jocuri de noroc Maxbet, unul dintre cei mai mari din Europa Centrală și de Est.

În centrul scandalului se află o tranzacție din octombrie 2020, în care fondul a cumpărat Maxbet cu 273 milioane de euro. Conform acuzațiilor formulate în instanță, fondul ar fi omis cu bună știință să dezvăluie identitatea reală a beneficiarului companiei, care, potrivit investigațiilor, ar fi controversatul om de afaceri ruso-israelian Mihail Mirilașvili, cunoscut și ca Mișa Kutaisski, fost rege al cazinourilor din Sankt Petersburg în anii ’90 și apropiat de Vladimir Putin, notează The Moskow Times.

În timpul mandatului lui Putin în administrația orașului, acesta ar fi supervizat domeniul jocurilor de noroc, iar relațiile sale cu Mirilașvili erau atât de apropiate, încât președintele Rusiei participa la evenimentele sale caritabile și l-a invitat chiar la Kremlin.

Mirilashvili a fost condamnat în anii 2000 la 12 ani de închisoare pentru implicare într-o răpire soldată cu moartea victimelor, iar afacerile sale din domeniul restaurantelor au ajuns ulterior în mâinile lui Evgheni Prigojin, fondatorul grupului Wagner.

Cum a fost mascat totul? Documentele de achiziție ale Maxbet indicau oficial un cetățean obscur din Cipru, Vladimir Sadovski, ca beneficiar final. Însă, spun reclamanții, în documentele de tip due diligence întocmite de Novalpina Capital și administratorul său Stefan Kowski, orice mențiune a lui Mirilașvili ar fi fost intenționat eliminată. Practica ar fi încălcat flagrant normele internaționale de conformitate și politicile KYC („cunoaște-ți clientul”).

Mai grav, printre investitorii în Maxbet s-au numărat fonduri de pensii din Marea Britanie și SUA, printre care:

Fondul angajaților din sectorul public din Yorkshire,
Fondul de pensii al British Gas,
Sistemul public de pensii din statul Oregon (Oregon PERS),
Alaska Permanent Fund Corporation, cel mai mare fond suveran din SUA, cu active de peste 83 miliarde de dolari.
Tranzacția nu a fost doar controversată, ci și financiar eșuată: în 2025, Financial Times a scris că s-a încercat vânzarea Maxbet la un preț cu 125 de milioane de euro mai mic decât cel de achiziție.

Scandalul ridică semne de întrebare nu doar despre responsabilitatea administratorilor de fonduri, ci și despre posibila penetrare a capitalului rusesc dubios în piețele financiare occidentale, sub acoperirea unor entități aparent legitime. Ancheta riscă să se extindă în mai multe jurisdicții, iar fondurile de pensii afectate cer acum compensații legale și clarificări publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Anglia #bani #pensii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 5% la 6,5% va avea consecințe negative asupra economiei, susține președintele Comisiei agricultură, Serghei Ivanov. Potrivit acestuia, scumpirea creditelor va duce la sărăcirea populației.

Majorarea dobânzii va duce inevitabil la scumpirea creditelor atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, indiferent dacă finanțarea este contractată de la bănci comerciale sau instituții non-bancare.

„Un ban scump descurajează investițiile. Nu poți investi eficient atunci când costul creditului crește”, a afirmat Ivanov.

Potrivit deputatului, efectele se vor resimți inclusiv asupra creditelor deja contractate, care ar putea deveni mai costisitoare, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe bugetele companiilor și ale populației.

Acesta avertizează că sectorul agricol, deja afectat de lipsa investițiilor și de accesul limitat la finanțare, ar putea fi printre cele mai lovite domenii, în contextul în care fermierii se confruntă simultan cu scumpirea carburanților și a creditelor.

„Pe de o parte crește prețul motorinei, pe de altă parte cresc dobânzile. Este dificil să menții profitabilitatea în aceste condiții”, a spus Ivanov.

Deputatul a solicitat intervenția Guvernului și a Parlamentului pentru a diminua impactul deciziei asupra economiei, inclusiv prin măsuri legislative și programe de sprijin.

Totodată, acesta a recunoscut că majorarea ratei de bază este, în general, utilizată pentru a combate inflația sau pentru a preveni creșterea acesteia, însă a subliniat că efectele secundare pot fi semnificative.

„Dacă nu vor exista măsuri compensatorii, riscăm o decapitalizare a economiei și o scădere a nivelului de trai”, a avertizat deputatul.

Potrivit lui Serghei Ivanov, scumpirea creditelor se va reflecta în prețurile finale ale produselor și serviciilor, afectând direct consumatorii și întreg mediul economic.

BNM a majorat astăzi dobânda cheie cu 1,5 puncte procentuale, la 6,50% anual urmare a presiunilor inflaționiste care se atestă pe fundalul carburanților mai scumpi.