Transferurile din străinătate țin Moldova pe linia de plutire: 1 leu din 10 vine de peste hotare

Biroul Național de Statistică a publicat „Moldova în cifre 2025”, un breviar care scoate în evidență multiple dezechilibre socio-economice, în ciuda unor progrese punctuale. Printre cele mai alarmante concluzii: populația este în continuă scădere, inflația a mușcat din veniturile reale, iar migrația rămâne o rană deschisă.

La 1 ianuarie 2025, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a coborât la doar 2,38 milioane persoane, în scădere cu 42.000 față de anul precedent. Sporul natural negativ (9.900 de persoane) și migrația netă negativă (peste 32.000 de persoane) alimentează declinul. Totodată, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut la 25,9%, ceea ce înseamnă o societate tot mai îmbătrânită.

Câștigul salarial mediu brut lunar în 2024 a fost de 14.096 lei, în creștere cu 14,1%, însă creșterea reală, ajustată la inflație, a fost de doar 9%. Aproape jumătate dintre salariați au câștigat sub 10.000 lei. În mediul rural, veniturile disponibile sunt în continuare cu 2.500 lei mai mici decât în orașe. Transferurile din străinătate rămân o sursă vitală de supraviețuire, reprezentând 10,2% din venituri.

Inflația anuală din 2024 a fost de 7%, dar tarifele reglementate au crescut cu 28% la gaze naturale și cu 23% la servicii medicale. Uleiul de măsline s-a scumpit cu aproape 39%, iar serviciile de canalizare cu 33,6%. Mărimea minimului de existență pentru un locuitor a fost calculată la 2.963 lei, dar cheltuielile medii lunare de consum pe persoană au ajuns la 4.407 lei.

Raportul evidențiază disparități salariale importante între bărbați și femei. În sectorul IT, bărbații câștigă cu 38% mai mult, iar în sănătate cu 25,6%. Singurul domeniu unde femeile domină este cel al serviciilor administrative.

Deși speranța de viață a crescut la 72 ani, mortalitatea infantilă a atins un nou maxim – 11,8 decese la 1.000 de născuți-vii. Peste 57% dintre decesele înregistrate sunt cauzate de boli cardiovasculare. În același timp, 50% dintre locuitorii din mediul urban consideră că au o stare de sănătate „bună sau foarte bună”, comparativ cu doar 32% în mediul rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifre #statistică #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.