Cine este milionarul care ar putea să-i ia locul lui Viorel Bostan la conducerea UTM

După două mandate consecutive la conducerea Universității Tehnice a Moldovei (UTM), rectorul Viorel Bostan se pregătește să părăsească fotoliul, candidând la alegerile parlamentare din 28 septembrie. În culise, cel mai vehiculat nume pentru preluarea funcției de rector este cel al lui Dinu Țurcanu, prorector pentru digitalizare și tehnologii informaționale al UTM.

Contactat de redacția BANI.MD pentru a confirma sau infirma o posibilă candidatură, Țurcanu nu a putut fi găsit – telefonul acestuia fiind deconectat.

Însă, potrivit declarației de avere pentru anul 2024, Dinu Țurcanu este, fără îndoială, unul dintre cei mai prosperi funcționari din mediul universitar moldovenesc. El a declarat venituri de peste 2,6 milioane de lei, provenind din salarii, consultanță, donații, proiecte internaționale și activități comerciale.

Printre cele mai mari venituri declarate în 2024:

668.794 lei – salariul de bază la UTM
165.150 lei – sporuri pentru performanță în cercetare
295.261 lei – venituri din activitate de întreprinzător (meditații și cursuri)
363.775 lei – consultanță pentru UFL IT Parc
317.148 lei – consultanță pentru Fundația pentru Dezvoltare din Moldova
180.640 lei – contracte cu Administrația de Stat a Drumurilor
112.367 lei – servicii oferite firmei americane Chemonics International
49.155 euro și 806.294 lei – donații primite

A vândut, de asemenea, două autoturisme – un Toyota RAV4 și un Audi Q3 – pentru un total de 990.000 lei, și a achiziționat un nou Volvo XC60 cu 602.991 lei, în timp ce un Mercedes GLB200 se află în folosința sa.

Țurcanu deține depozite bancare și conturi de economii impresionante:

320.000 RON, 155.000 RON, 116.000 RON – la ING Bank și BCR România
Alte depozite: 46.000 RON, 45.000 RON, 20.500 RON
În Moldova: 300.000 MDL, 77.972 MDL la MAIB, 31.865 MDL la Energbank și 13.367 MDL la Moldindconbank
Participări în fonduri de investiții: 90.000 RON (BCR Asigurări de Viață), 8.500 RON (Erste Asset Management)

La capitolul imobiliare, Dinu Țurcanu a declarat: două apartamente în curs de achiziție, fiecare evaluat la 129.710 euro, o casă de locuit cu o valoare estimată la 791.346 lei

Prorector din 2021, Dinu Țurcanu este una dintre cele mai vizibile figuri din mediul academic cu o implicare activă în digitalizarea sistemului universitar, proiecte internaționale, dar și consultanță în IT, securitate cibernetică și politici educaționale. În declarația sa, nu figurează nicio datorie bancară, iar o parte din banii acumulați în 2024 au fost donați membrilor familiei sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rector #UTM #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii casnici ar putea achita 20,30 lei, cu TVA, pentru un metru cub de gaze naturale, potrivit proiectului de hotărâre, publicat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Tariful este mai mic decât cel solicitat de compania de stat Energocom, care a cerut un preț de 20,93 lei/m³, cu TVA.

În prezent, populația plătește 14,42 lei pentru un metru cub de gaze, astfel că tariful propus de ANRE ar însemna o majorare de aproximativ 5,88 lei/m³.

Proiectul stabilește tarife reglementate și pentru celelalte categorii de consumatori, în funcție de nivelul de presiune al rețelei la care sunt conectați. Astfel, prețul ar urma să fie de 14,29 lei/m³ cu TVA la intrarea în rețelele de transport, 14,93 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de transport, 15,36 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de înaltă presiune, 16,51 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de medie presiune și 20,30 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de joasă presiune, tarif aplicat consumatorilor casnici.

Potrivit calculelor ANRE, noul tarif este determinat în principal de creșterea costului de achiziție a gazelor naturale, estimat la aproape 598,5 euro pentru 1 000 de metri cubi. La acesta se adaugă cheltuielile pentru transportul și distribuția gazelor, costurile de furnizare, inclusiv cele aferente serviciilor de facturare și deservire a consumatorilor, precum și rentabilitatea reglementată a furnizorului.

În același timp, ANRE a inclus în calcul și un deficit tarifar acumulat în perioada ianuarie–iulie 2026, de aproape 93,8 milioane de lei, care trebuie recuperat în următoarele luni. Totodată, autoritatea a ținut cont și de un excedent tarifar de 17,6 milioane de lei rămas la sfârșitul anului 2025, sumă care reduce parțial impactul majorării.

Proiectul a fost elaborat în baza cererii depuse de Energocom la 15 iulie și urmează să fie examinat de Consiliul de administrație al ANRE. Decizia va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

#tarif la gaz #ANRE