Fără controale pentru cei corecți: agricultorii vor putea obține certificat de scutire a verificării calității

Agenții economici din sectorul fructelor și legumelor vor putea beneficia de certificate de scutire de la controlul oficial al calității, potrivit unui proiect de modificare a legislației aprobat astăzi în prima lectură de către Parlament, cu votul a 57 de deputați.

Documentul propune ca scutirea să fie acordată agenților economici care îndeplinesc mai multe condiții: un scor maxim de cinci puncte în urma a cinci controale consecutive privind conformitatea calității, un sistem intern de autocontrol, lipsa antecedentelor juridice relevante, precum și absența deciziilor privind încălcări fiscale sau vamale în ultimii trei ani. Certificatul va avea caracter facultativ, fiind valabil timp de doi ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an. El va putea fi folosit atât în cazul exporturilor și importurilor, cât și ca document suplimentar de confirmare a standardelor de calitate.

Responsabilitatea pentru emiterea, monitorizarea și, eventual, retragerea certificatelor îi va reveni Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care va publica o evidență accesibilă publicului cu toți beneficiarii scutirii.

Totodată, proiectul clarifică și criteriile de includere a agenților economici în baza de date a ANSA. Astfel, anumite categorii vor fi exceptate de la această obligație, printre care persoane fizice sau juridice care cultivă suprafețe de maximum 0,1 hectare și vând sub 5.000 kg de produse, dar și comercianți care vând în piețele angro sau transportă produse în cadrul aceleiași zone de producție.

Ministerul Agriculturii, autorul proiectului, susține că modificările vor reduce sarcina administrativă pentru micii producători și vor permite o mai bună concentrare a eforturilor de control asupra agenților economici care activează la scară largă.

O altă modificare esențială vizează redefinirea conceptului de „agent economic”, care va include explicit și grupurile de producători sau asociațiile acestora, lărgind astfel sfera celor supuși reglementărilor din sectorul fructelor și legumelor.

Proiectul urmează să fie supus dezbaterii și votului final în lectura a doua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #agricultori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli