De ce, de fapt, Chironda se împotrivește demolării Hotelului Național? „Este important să știm ce va fi în loc”

Viceprimarul capitalei responsabil de domeniul urban, Victor Chironda, care se află în conflict cu edilul Ion Ceban de ceva timp, a recunoscut că este împotriva autorizației de demolare a Hotelului Național, inclusiv, deoarece nu îi este clar ce urmează să fie construit în locul acestuia. Mai multe afirmații au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, citează Realitatea.md.

„Este important să știm ce va fi în loc. Nu putem să o demolăm și să apară, spre exemplu, blocuri de locuit și trebuie să vedem, care va fi impactul noii construcții asupra zonei respective. Vedeți că aici hotelul este gol, dar deja locuri de parcare nu sunt. Totul este plin de probleme”, a declarat Victor Chironda.

Acesta a mai dezvăluit că, în luna aprilie, a trimsi un demers la CNA prin care solicita să fie cercetați angajații Direcției Arhitectură și Urbanism, care și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu. „Eu nu am discutat cu Ilie Ceban pe acest subiect. Fiind în concediu, am întrebat, dacă a fost semnată autorizația și nu am primit un răspuns. Nu exclud faptul că și dumnealui a fost indus în eroare. Pentru că este de competența arhitectului-șef”.

„Am solicitat primarului general, l-am informat, am spus că există riscul ca și dumnealui să fie indus în eroare în acest proces și riscăm să generăm o problemă pentru oraș încă mai mare decât există la moment”.

De altă parte, Svetlana Dohotaru, arhitector-șef al capitalei a explicat că: „Emiterea autorizațiilor de construire/desființare nu este un proces discreționar al arhitectului-șef, dar nici al viceprimarului, oricât de multe conferințe nu ar face și oricâte adresări la CNA nu ar înainta. Referitor la Planul Urbanistic General, prezentat spre consultare, desigur că toate neconformitățile din proiect se vor înlătura, altfel nici nu va fi înaintat la CMC spre aprobare. Urmează proceduri de lucru cu acest document, inclusiv expertize, în caz de necesitate. Doar că asta se face în regim de lucru, nu în showuri televizate”.

Construcția hotelului cu 17 etaje a început în 1974 și a fost finalizată în 1978. Pe atunci, oaspeții capitalei se puteau bucura de ascensoare, frizerie, chioșcuri pentru suvenire, curățătorie chimică, birouri de bilete de avion și pentru călătoriile cu trenul, dar și de un restaurant, unicul din capitală fiind considerat și o carte de vizită a orașului. De-a lungul anilor, însă, mândria Chișinăului – Hotelul Național s-a transformat într-o clădire pustie și a devenit casă pentru oamenii fără adăpost.

#hotel #Apart-hotel #Hotel Național

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.