America lovește din nou: Tarife de 17% pentru mâncarea din Europa

Statele Unite au avertizat că ar putea introduce tarife de 17 % la exporturile agro-alimentare ale Uniunii Europene, într-o nouă escaladare a conflictului comercial cu Bruxellesul, relatează Financial Times, citând trei surse apropiate discuțiilor. Potrivit publicației britanice, mesajul a venit cu doar câteva zile înainte de termenul-limită de 9 iulie, când părțile sperau să parafeze un acord-cadru.

În aprilie, președintele SUA, Donald Trump, impusese un tarif „reciproc” de 20 %, pe care ulterior îl redusese la 10 % pentru a crea spațiu de negociere. În capitala europeană se estima că acest nivel va rămâne neschimbat. Deocamdată nu este clar dacă noua cotă de 17 % se va aplica suplimentar față de tarifele aflate deja în vigoare sau le va înlocui.

Casa Albă a cerut, de asemenea, ca UE să acorde companiilor americane relaxări semnificative de reglementare și să reducă excedentul comercial al blocului cu SUA. Bruxellesul a respins însă aceste solicitări, refuzând atât concesiile de ordin reglementar, cât și noi tarife alimentare. În paralel, Uniunea încearcă să obțină derogări pentru anumite categorii de produse, inclusiv piese de avion și băuturi alcoolice.

Negociatorii lucrează la o schiță de „acord de principiu” de cinci pagini, dar, potrivit FT, textul conține încă foarte puține puncte convenite. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat speranța că va fi totuși găsit un cadru care să permită prelungirea dialogului.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a fost informat despre intenția Washingtonului pe 3 iulie, în timpul unei vizite oficiale la Washington, iar a doua zi vestea a ajuns la ambasadorii celor 27 de state membre. Šefčovič a subliniat că schimbarea regulilor în favoarea SUA reprezintă o „linie roșie” pentru Uniune.

În interiorul UE, pozițiile rămân divergente: unele guverne ar accepta tarife mai ridicate pentru o perioadă de stabilitate, în timp ce altele pledează pentru contramăsuri menite să sporească presiunea asupra Washingtonului. Surse diplomatice europene spun că administrația americană a schițat trei scenarii până la 9 iulie: menținerea tarifelor de 10 % pentru țările cu „acorduri de principiu”, revenirea la nivelurile din aprilie pentru cele fără înțelegere și tarife încă și mai mari pentru statele care nu negociază „cu bună-credință”.

În așteptarea deznodământului, Uniunea Europeană pregătește propriul răspuns. Statele membre au aprobat deja contramăsuri ce ar intra în vigoare la 14 iulie și ar viza exporturi americane de 21 miliarde € anual. Comisia lucrează și la un pachet suplimentar ce ar putea atinge 95 miliarde €, incluzând posibile taxe pe producția aerospațială și pe alte bunuri agricole din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat