Israelul se hrănește cu făina noastră, iar noi importăm mai scump

23 Iul. 2025, 17:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2025, 17:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de făină de grâu în sezonul 2024/2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – iunie 2025, au fost exportate peste 30.000 de tone de făină, față de 21.800 de tone în sezonul precedent și 15.500 de tone în 2022/2023. Creșterea volumului vine pe fundalul unor prețuri relativ stabile, cu o medie de 5,15 lei/kg în acest sezon.

Valoarea exporturilor a crescut proporțional: de la 97,4 milioane lei în 2022/2023 și 102,6 milioane lei în 2023/2024, la un impresionant 155,3 milioane lei în sezonul actual — o majorare anuală de 51%.

Clasamentul exportatorilor a suferit modificări. FPC „Ghenven-Service” SRL a urcat pe primul loc cu 3.407 tone exportate, urmat de „Eco-Grain Elevator” (3.149 tone), beneficiind de noua moară cu capacitate mare din orașul Drochia. Fostul lider, „Oleineac” SRL, a coborât pe locul trei.

România rămâne principala destinație, cu peste 18.300 de tone exportate, însă marea surpriză a venit din partea Israelului, care a urcat pe locul doi, cu peste 11.400 de tone cumpărate la un preț mediu de 5,8 lei/kg. Alte destinații au fost marginale: Cuba (191 tone) și Marea Britanie (141 tone).

Pentru prima dată după mulți ani, Moldova a exportat mai multă făină decât a importat. În 2024, exporturile au depășit importurile cu 11,6%, iar în primul semestru din 2025, avansul este de 24%. Cu toate acestea, valoarea importurilor rămâne mai mare decât cea a exporturilor, din cauza prețurilor mai ridicate: în 2025, prețul mediu de import a fost de 7,59 lei/kg, față de doar 5,32 lei/kg la export, un decalaj de 43%.

Importurile sunt dominate de două firme: „Galexim Grup” SRL (46,5% din totalul importurilor în 2024) și „Vitalcomus” SRL (17,5%). Principalii furnizori sunt Ucraina (82% din total) și România (9,5%).

Marea parte a făinii importate este destinată retailului, livrată în ambalaje mici, în timp ce morile locale vând preponderent vrac sau în saci mari pentru brutării. De altfel, marii procesatori interni, precum Franzeluța, nu importă făină, asigurându-și materia primă din producția locală.

Consumul anual de făină în R. Moldova este estimat la 136–140 mii tone, iar importurile acoperă aproximativ 20% din necesar. Restul este furnizat de morile autohtone. Cu toate acestea, doar 15–20% din grâul produs în țară este procesat local, restul fiind exportat ca materie primă, ceea ce subliniază nevoia de investiții suplimentare în procesare și ambalare.

Concluziile economistului Iurie Rija indică o direcție clară: Moldova are potențial de a-și consolida poziția pe piața regională a făinii, însă succesul depinde de valorificarea internă a grâului și adaptarea producătorilor locali la cerințele consumatorilor de retail.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cardurile bancare emise în Republica Moldova au fost utilizate pentru peste 104,3 milioane de tranzacții, în valoare totală de 62,57 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Deși plățile fără numerar domină categoric după numărul operațiunilor, retragerile de bani de la bancomate și alte puncte de eliberare a numerarului continuă să reprezinte aproape jumătate din valoarea tranzacțiilor.

Potrivit statisticilor BNM, din totalul de 104,3 milioane de operațiuni efectuate cu carduri emise în Republica Moldova, aproximativ 96,44 milioane au reprezentat plăți fără numerar, iar alte 7,86 milioane au fost retrageri de numerar.

Astfel, plățile cu cardul au reprezentat 92,5% din numărul total al tranzacțiilor, în timp ce retragerile de numerar au avut o pondere de numai 7,5%.

Situația se schimbă însă atunci când sunt analizate sumele tranzacționate. Valoarea plăților fără numerar a constituit 32,77 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar au însumat 29,79 miliarde de lei. Prin urmare, numerarul continuă să reprezinte aproximativ 47,6% din valoarea operațiunilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova.

Diferențele se observă și la valoarea medie a tranzacțiilor. O plată fără numerar a constituit, în medie, aproximativ 340 de lei, în timp ce suma medie retrasă în numerar a fost de aproape 3.792 de lei. Cu alte cuvinte, valoarea unei retrageri de numerar este de peste 11 ori mai mare decât cea a unei plăți cu cardul.

Datele BNM arată și amploarea utilizării cardurilor moldovenești peste hotare. Cu acestea au fost efectuate în străinătate aproximativ 15,26 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 7,32 miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar efectuate peste hotare au însumat 246,1 milioane de lei.

În Republica Moldova, cardurile emise în străinătate au fost utilizate pentru 13,45 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 6,76 miliarde de lei. Alte 689,6 mii de operațiuni au reprezentat retrageri de numerar, în valoare totală de 2,48 miliarde de lei.

Un alt indicator este dezvoltarea plăților la distanță. Cu cardurile emise în Republica Moldova au fost efectuate 10,83 milioane de tranzacții pe platforme de comerț electronic, în valoare de 5,16 miliarde de lei. În paralel, prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță au fost înregistrate 8,28 milioane de operațiuni, în valoare de 6,23 miliarde de lei.

În ceea ce privește sistemele internaționale de plăți, Mastercard domină tranzacțiile fără numerar realizate cu carduri emise în Republica Moldova, cu 55,62 milioane de operațiuni și o valoare de 19,21 miliarde de lei. Visa a înregistrat 40,82 milioane de operațiuni, în valoare de 13,55 miliarde de lei.