Israelul se hrănește cu făina noastră, iar noi importăm mai scump

Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de făină de grâu în sezonul 2024/2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – iunie 2025, au fost exportate peste 30.000 de tone de făină, față de 21.800 de tone în sezonul precedent și 15.500 de tone în 2022/2023. Creșterea volumului vine pe fundalul unor prețuri relativ stabile, cu o medie de 5,15 lei/kg în acest sezon.

Valoarea exporturilor a crescut proporțional: de la 97,4 milioane lei în 2022/2023 și 102,6 milioane lei în 2023/2024, la un impresionant 155,3 milioane lei în sezonul actual — o majorare anuală de 51%.

Clasamentul exportatorilor a suferit modificări. FPC „Ghenven-Service” SRL a urcat pe primul loc cu 3.407 tone exportate, urmat de „Eco-Grain Elevator” (3.149 tone), beneficiind de noua moară cu capacitate mare din orașul Drochia. Fostul lider, „Oleineac” SRL, a coborât pe locul trei.

România rămâne principala destinație, cu peste 18.300 de tone exportate, însă marea surpriză a venit din partea Israelului, care a urcat pe locul doi, cu peste 11.400 de tone cumpărate la un preț mediu de 5,8 lei/kg. Alte destinații au fost marginale: Cuba (191 tone) și Marea Britanie (141 tone).

Pentru prima dată după mulți ani, Moldova a exportat mai multă făină decât a importat. În 2024, exporturile au depășit importurile cu 11,6%, iar în primul semestru din 2025, avansul este de 24%. Cu toate acestea, valoarea importurilor rămâne mai mare decât cea a exporturilor, din cauza prețurilor mai ridicate: în 2025, prețul mediu de import a fost de 7,59 lei/kg, față de doar 5,32 lei/kg la export, un decalaj de 43%.

Importurile sunt dominate de două firme: „Galexim Grup” SRL (46,5% din totalul importurilor în 2024) și „Vitalcomus” SRL (17,5%). Principalii furnizori sunt Ucraina (82% din total) și România (9,5%).

Marea parte a făinii importate este destinată retailului, livrată în ambalaje mici, în timp ce morile locale vând preponderent vrac sau în saci mari pentru brutării. De altfel, marii procesatori interni, precum Franzeluța, nu importă făină, asigurându-și materia primă din producția locală.

Consumul anual de făină în R. Moldova este estimat la 136–140 mii tone, iar importurile acoperă aproximativ 20% din necesar. Restul este furnizat de morile autohtone. Cu toate acestea, doar 15–20% din grâul produs în țară este procesat local, restul fiind exportat ca materie primă, ceea ce subliniază nevoia de investiții suplimentare în procesare și ambalare.

Concluziile economistului Iurie Rija indică o direcție clară: Moldova are potențial de a-și consolida poziția pe piața regională a făinii, însă succesul depinde de valorificarea internă a grâului și adaptarea producătorilor locali la cerințele consumatorilor de retail.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #Israel #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarul rus Vadim Moșkovici, aflat în arest din martie sub acuzații de fraudă și dare de mită, a început din izolatorul de detenție negocieri privind transferul activelor sale în administrarea statului, relatează Vedomosti, citând surse apropiate cazului, scrie Vedomosti.

Moșkovici, proprietarul unuia dintre cele mai mari conglomerate agroindustriale din Rusia, Rusagro, este gata să cedeze o parte dintre activele sale către Rosselhozbank – banca agricolă de stat. Același Rosselhozbank a preluat anterior companii strategice precum producătorul de paste Makfa și grupul Ariant, cel mai mare deținător de podgorii din regiunea Krasnodar.

Surse din industrie afirmă că afacerile lui Moșkovici au atras și atenția Demetra-Holding, un jucător important din domeniul cerealier, anterior deținut de banca de stat VTB și controlat în prezent de investitori anonimi din Oman. Grupul ar fi interesat de businessul cu cereale și uleiuri vegetale al lui Moșkovici, completând portofoliul său care include deja terminale de cereale în portul Novorossiisk, operatorul feroviar Rusagrotrans și complexul portuar Taman.

Toate subdiviziunile Rusagro – lider în producția de zahăr, locul doi la producția de carne și deținător a peste 700.000 de hectare de teren agricol – ar putea fi vândute cu o reducere substanțială, spun sursele Vedomosti.

Moșkovici controlează grupul printr-o companie cipriotă, însă, în contextul dosarelor penale și al tendinței autorităților ruse de a confisca activele oligarhilor anchetați, este tot mai probabil ca averea acestuia să fie pur și simplu naționalizată prin decizie judecătorească. Ulterior, statul ar putea scoate activele la privatizare, a explicat avocata Natalia Dorofeeva.

În vârstă de 57 de ani, Vadim Moșkovici era, potrivit Forbes, unul dintre cei mai bogați 60 de oameni din Rusia, cu o avere estimată la 2,7 miliarde de dolari. A fost arestat pe 26 martie la Moscova, împreună cu directorul general al Rusagro, Timur Lipatov. Procurorii i-au acuzat de delapidare în sumă de 1 miliard de ruble. Ulterior, Moșkovici a fost inculpat și pentru mită – ar fi oferit în 2019 un carabină de vânătoare Blaser R8, evaluat la 2,6 milioane de ruble, fostului viceguvernator al regiunii Tambov, în schimbul „protecției generale”.

Potrivit Novaia Gazeta Europa, Rusagro se afla de multă vreme în vizorul autorităților. După ce compania a fost inclusă pe lista întreprinderilor strategice, iar Moșkovici a fost amenințat cu desemnarea drept „agent străin”, acesta a fost forțat să-și aducă afacerile din Cipru înapoi în Rusia, printr-o procedură de redomiciliere. „Mai întâi l-au forțat să redomicilieze afacerea, acum i-o iau cu forța. N-a vrut de bunăvoie, o va face cu forța”, a comentat un apropiat al oligarhului.

Surse din presă susțin că în spatele operațiunii s-ar afla influentul clan Patrușev, care urmărește să preia active strategice din sectorul agroalimentar.