SUA lovește în inima flotei fantomă a Iranului: sancțiuni record după 7 ani

Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a anunțat impunerea celor mai extinse sancțiuni economice din ultimii șapte ani împotriva Iranului, vizând în special o rețea vastă de transport maritim implicată în comerțul ilegal cu petrol iranian și rusesc. Măsurile afectează peste 50 de persoane fizice și juridice, precum și mai mult de 50 de nave operate de o rețea controlată de Hossein Shamkhani – fiul consilierului liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, și influent trader de petrol.

Potrivit autorităților americane, Shamkhani exploatează „corupția și influența politică a tatălui său” pentru a coordona o flotă uriașă de tancuri petroliere și portcontainere, care transportă petrol și produse petroliere iraniene și rusești către clienți din întreaga lume. Aceste operațiuni generează anual miliarde de dolari, folosiți – conform Washingtonului – pentru „finanțarea activităților periculoase ale regimului iranian”.

Pe lista neagră au fost incluse și mai multe companii cu sediul în Dubai, printre care Milavous Group, Ocean Leonid Investments și Crios Shipping. Trezoreria SUA a precizat că familia Shamkhani utilizează profiturile obținute ilegal pentru achiziția de proprietăți de lux și pașapoarte străine, menite să le ascundă legăturile cu Iranul și să faciliteze desfășurarea de afaceri corupte în afara țării.

„Scopul nostru este să reducem sursa principală de venit a regimului iranian, să exercităm presiune pentru oprirea amenințării nucleare, renunțarea la programul de rachete balistice și încetarea sprijinului pentru organizațiile teroriste”, a declarat adjunctul secretarului Trezoreriei, Michael Faulkender.

Săptămâna trecută, și Uniunea Europeană a introdus sancțiuni împotriva lui Hossein Shamkhani, pe fondul rolului său în comerțul cu petrol rusesc și al implicării în logistica flotei fantomă. În pachetul de sancțiuni al UE au fost incluse și companiile sale din Dubai – Admiral Group și Milavous Group.

Potrivit Bruxelles-ului, Milavous Group gestiona nave sub pavilion liberian și panamez, comercializând până la 300.000 de barili de petrol pe zi și generând venituri anuale de aproximativ 400 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rian #fantoma #flota #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.